Lipsa de speranţă a cetăţenilor este cea mai gravă problemă cu care se confruntă la ora actuală România. Fără speranţă de mai bine, nimic nu poate funcţiona într-o ţară: nici economia nu va porni, nici locuri de muncă nu se vor creea şi nici venituri mai mari pentru români nu vor fi. Iar la cum merge guvernarea nu cred că românii vor avea în curând speranţe de mai bine. Cu un Crin Antonescu obosit şi ranchiunos, tot mai antipatic, însă cu şanse reale de a deveni Preşedinte al României (dacă va fi susţinut de PSD) şi cu politicieni de vârf corupţi până în măduva oaselor, care nu se mai satură din furat, românii se afundă tot mai mult în disperare şi caută scăpare prin plecări masive în străinătate.
Pe la începutul anilor 2000, România şi-a stabilit ca scop principal aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană. Fiecărui român i se prezenta de către guvernanţi o Uniune Europeană de vis şi fiecare român ştia că, odată intrat în Uniune, toate problemele lui se vor fi rezolvat automat, ca prin minune. Fiecare ştiam că vom trăi în sfârşit ca europenii – salarii şi nivel de trai la nivel UE. Numai lapte şi miere.
Guvernul Năstase a făcut toate eforturile necesare pentru intrarea în Uniune dar din păcate şi numeroase concesii, demnitatea României ca ţară fiind „uitată”. Exemplul vânzării pe nimic a rezervelor de petrol ale ţării către OMV este elocvent în acest sens. Anul 2007 a fost „anul victoriei” şi România a intrat în UE. Însă românii s-au dezumflat repede. Intrarea a venit cu mari sacrificii, veniturile nu au crescut şi acum, în 2013, am ajuns ţara cu taxe şi impozite foarte mari în Uniune, cu preţuri mai mari decât în multe ţări ale Uniunii şi cu venituri chiar mai mici şi cu mai mulţi şomeri decât în România lui 2007. Nivelul de trai al românilor nu că nu a crescut ci a scăzut.
În ultimii doi ani, dragostea românilor faţă de UE s-a cam risipit şi există un curent anti-UE destul de important. Problema însă nu este Uniunea Europeană – problema este guvernarea proastă existentă în România de după 2008. După ce Tăriceanu a părăsit fotoliul de prim-ministru a venit catastrofala guvernare Boc – PDL, care a distrus tot ce mai funcţiona în ţară. Nenorocirea a făcut ca această guvernare proastă să se suprapună cu cea mai gravă criză economică pe care a cunoscut-o Europa vreodată. Guvernarea USL, care a împlinit deja un an, nu s-a remarcat cu ceva care să dea speranţă de mai bine românilor. Efectul? O ţară nenorocită cu oameni trăind în marea lor majoritate sub pragul sărăciei şi fără speranţă. Am ajuns să ne bucurăm că nu e mai rău decât răul în care trăim acum.
Lipsa de speranţă a cetăţenilor este cea mai gravă problemă cu care se confruntă la ora actuală România. Fără speranţă de mai bine nimic nu poate funcţiona într-o ţară: nici economia nu va porni, nici locuri de muncă nu se vor creea şi nici venituri mai mari pentru români nu vor fi. Iar la cum merge guvernarea nu cred că românii vor avea în curând speranţe de mai bine. Cu un Crin Antonescu obosit şi ranchiunos, tot mai antipatic, însă cu şanse reale de a deveni Preşedinte al României (dacă va fi susţinut de PSD) şi cu politicieni de vârf corupţi până în măduva oaselor, care nu se mai satură din furat, românii se afundă tot mai mult în disperare şi caută scăpare prin plecări masive în străinătate.
Aceasta este imaginea României anului 2013 în Uniunea Europeană.
Romania, Country of Fish!
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News