Şi pe mine mă bucură revederea cu foştii elevi, cu care mi-am petrecut o bună parte din viaţă, cu bune, cu rele. Din momentul în care am devenit vizibil pe reţeaua de socializare mai înainte amintită, am dat acceptul de „prieten″ (termen exagerat de pretenţios) pentru actualii sau foştii elevi care au dorit, prin această modalitate, să reluăm sau să menţinem legăturile.

Recunosc, au fost situaţii când am acceptat cererea de „prietenie″ înainte de a-mi reaminti prea bine de fostul elev, sau de fosta elevă. Simplul fapt că poate cândva ne-am aflat faţă în faţă, despărţiţi de un catalog pus pe o catedră, m-a determinat să accept imediat orice cerere a cuiva care a învăţat la Liceul Tehnologic Forestier.

Aşa am procedat şi când Andreea Popa a dorit să ne „întâlnim″ pe facebook. Dornic să-mi împrospătez memoria, am rugat-o să-mi reamintească anul când a terminat liceul, în ce clasă a învăţat, cine i-a fost diriginte.
Am primit un răspuns care i-ar putea face invidioşi pe Brad Pitt, Silvester Stalone, Florin Piersic, Fuego, ori X de la Y. Rămânând în domeniul în care activez de vreo 36 de ani, cred că, dacă ar putea, Comenius, Pestalozzi, Maria Montessori sau Spiru Haret ar avea, şi ei, motive serioase să mă invidieze. Citez răspunsul primit de la Andreea Popa: „Domnu Horia, dumneavoastră mi-aţi predat. În rest nu contează nimic!″.

Chiar aşa, doamna Andreea? Numai eu am contat pentru dumneavoastră, ca profesor? În rest, nimeni? Niciun coleg de-al meu n-a contat, de niciunul nu v-aduceţi aminte? Nu mai ştiţi când aţi terminat liceul? Aţi fost singură în clasă? După terminarea liceului, scrie în „prezentarea″ pe care aţi pus-o pe facebook, aţi urmat cursurile Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca. Care cursuri, la ce facultate? Pe acolo aţi avut vreun profesor, vreun coleg?

Richard Wurmbrand spunea că „cel ce minte azi pentru tine, mâine va minţi contra ta″.

Dar dacă azi cineva minte pentru el însuşi, mâine îl va mai crede cineva?

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News