Demetru Demetrescu-Buzău, sau Urmuz-cum l-a numit Arghezi - a fost un foarte interesant scriitor de avangardă. Pe romanialibera.ro am citit că lui Urmuz „Îi plăcea și-l făcea să râdă orice cuvânt ce avea o sonoritate particulară; numele de persoane ce îi evocau anumite firi, anumite caractere; preocupările meschine și zadarnice ce împiedică pe om în realizarea scopurilor superioare în viață.”

Scriitorul avangardist satirizează în scurta sa operă defectele omeneşti: lăcomia, prostia, îngâmfarea, folosirea cuvintelor greu de înţeles. El ar fi vrut să urmeze o carieră în pictură sau în muzică. „Urmuz cânta la pian pe apucate, cu teama de a nu auzi pașii tatălui. „Ia cartea și învață, n-oi fi vrând s-ajungi lăutar?” Din respect și iubire, din admirație pentru cei care i-au dat viață, copilul i se supunea. Și, astfel, își petrecea orele citind.” (romanialibera.ro)

În pagina bizară (voi folosi de mai multe ori această expresie – alta mai potrivită n-am găsit) „Ismaïl și Turnavitu” , autorul se dovedeşte a fi un foarte bun pamfletar politic. Pe Ismaïl tatăl său îl ţine într-un borcan „pentru a-l feri de pișcăturile albinelor și de corupția moravurilor noastre electorale.”

Turnavitu e un adevărat Mitic dâmboviţean. El „ nu a fost multă vreme decât un simplu ventilator pe la diferite cafenele murdare, grecești, de pe strada Covaci și Gabroveni. Nemaiputând suporta mirosul ce era silit să aspire acolo, Turnavitu făcu mai multă vreme politică și reuși astfel să fie numit ventilator de stat.”

Sunt personaje care în scrierea lui Urmuz au trăsături fizice imposibile. „Algazy este un bătrân simpatic, știrb, zâmbitor și cu barba rasă și mătăsoasă.”

Altul, Cotadi, „este scurt și pântecos, cu musculatura proeminentă, cu picioarele îndoite de două ori în afară și o dată înăuntru.”
În această pagină bizară numită „Cotadi și Dragomir” şi din care am pus fragmentul de mai sus, am găsit şi următoarea secvenţă: „...un băiat foarte deștept, cu urechile nichelate și cu pantalonii vărgați, numit Tudose.”

Emil Gayk, din povestirea bizară cu acelaşi nume, îşi petrece timpul „înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate”

Eu văd în acest text o trimitere evidentă la tendinţele de separare politică a lumii în cele două sfere de influenţă est-vest, care abia apăreau când Urmuz îşi scria opera.

„Fuchsiada”, un „poem eroico-erotic și muzical, în proză” descrie cel mai bine frustrările scriitorului, care ar fi vrut să urmeze o carieră muzicală. „Fuchs nu a fost făcut chiar de mama sa... La început, când a luat ființă, nu a fost nici văzut, ci a fost numai auzit, căci Fuchs când a luat naștere a preferat să iasă prin una din urechile bunicii sale, mama sa neavând de loc ureche muzicală...”

Fuchs e compus din două sunete care se alterează în timp care se transformă într-o pereche de ochelari şi într-o umbrelă. Aceste două anexe atât de utile omului, „împreună cu un sol diez ce îi mai rămase, dădură lui Fuchs forma precisă, alegorică și definitivă...”

Acelaşi Fuchs, după ce pedalează la pian (ce imaginaţie are scriitorul!) ajunge „într-un cartier întunecos, înspre care, fără voia lui, o putere tainică îl atrăgea - gurile rele spun că în chiar acea stradă celebră pe care bunul împărat Traian, după consiliul tatălui său Nerva, a indicat-o naivului păstor Bucur să o așeze cea dintâi, când a întemeiat orașul ce îi poartă numele...”

Alte pagini bizare întâlnim în „Pâlnia și Stamate” , un roman în patru părți - după cum zice autorul. Dăm aici peste „O masă fără picioare, bazată pe calcule și probabilități,[care] suportă un vas ce conține esența eternă a „lucrului în sine", un cățel de usturoi [...]”

Dacă esenţa „lucrului în sine” este un căţel de usturoi, oare esenţa „ [...] lucrului bine făcut” care ar fi? Emanaţiile volatile sunt oare mai puternice decât ale usturoiului?

Tot în „Pâlnia şi Stamate”, Urmuz descrie o cameră întunecoasă, în care se pot vedea „în timpul zilei doi oameni cum coboară din maimuță”.

Ciudată familie mai trăieşte în camera aia întunecoasă, cu un băiat care târăşte targa pe uscat, cu mama compozitoare de madrigale „semnate prin punere de deget”...

Cei trei petrec plăcute clipe împreună. „Se uită tustrei cu benoclul, printr-o spărtură a canalului, în Nirvana (care se află situată în aceeași circumscripție cu dânșii, începând lângă băcănia din colț), și aruncă în ea cu cocoloașe făcute din miez de pâine sau cu coceni de porumb.”

Pagina bizară care mi-a plăcut cel mai mult e una de „Puțină metafizică și astronomie”, în care Urmuz se întreabă şi întreabă pe cei care doresc să descopere cauza-cauzelor „care e rostul să ții morțiș să descoperi vreo cauză, și că numai una singură și cea dintâi, când toate cauzele, din nenorocire, sunt și efecte și dau din ele efecte îndrăcit de multiple și de încâlcite?”

Autorul vine cu o idee proprie şi amuzantă referitoare la formarea corpurilor cereşti, apărute „nu din pofta lor proprie de a se învârti și a se face numai pentru atâta lucru din nimic ceva, apoi din gazoase solid ci e prea posibil ca ele să nu fi fost nici create, nici necreate, copii ai nimănui ieșiți din calcule reușite sau greșite și, cu chiu cu vai, în rate și hrăniți insuficient la institutul „Maternitatea cerească" cu lapte contrafăcut cu apă gazoasă de lăptăresele Căii-lactee.”

Toate personajele lui Urmuz nu au corespondență în lumea reală. Scriitorul a încercat să-(şi) creeze o altă lume, a fantasmelor. „Ar fi trebuit ca tot ceea ce ți s-a dat mai bun, mai frumos – viața – să fie sortită făuririi operelor de artă, închinată științei, binelui, frumosului, adevărului, omul însuși devenind creatorul vieții lui.”

Dorinţa ca viaţa sa să fie închinată făuririi operei de artă numită literatură nu se îndeplineşte. Ajuns la concluzia că „Să fii creat ca puterea ta de muncă s-o închini agonisirii hranei zilnice, să-ți irosești timpul destinat vieții pentru menținerea trupului suspus morții” e prea puţin, se sinucide, adică se duce „să doarmă puţin”. Din când în când, memoria lui e readusă printre noi, cum s-a întâmplat şi azi, .../.../2018!

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News