Bătălia din Dealul Spirii de la Bucureşti - act eroic al pompierilor militari în apărarea revoluţiei de la 1848 şi prima afirmare patriotică a calităţilor morale şi de luptă ale ostaşilor tinerei armate române moderne, constituită în urma Păcii de la Adrianopole din 1829, potrivit Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Intrarea în Bucureşti a trupelor de invazie a prilejuit unităţilor române prezente în garnizoană - printre care şi Compania de Pompieri - unul dintre cele mai înălţătoare momente ale Revoluţiei române de la 1848: încleştarea din Dealul Spirii, devenită simbol al luptei pentru libertate şi independenţă naţională a poporului român.

Comandantul Regimentului 2 Infanterie şi şeful garnizoanei Capitalei, colonelul Radu Golescu, primise ordin în ziua de 12 septembrie din partea Locotenenţei Domneşti să deplaseze în ziua următoare subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formată din aproape 6.000 luptători şi comandată de Kerim Paşa, ce urma să preia cazarma din acea zonă. Însa lucrurile au luat cu totul alt curs.

RESTRICȚII TRAFIC. ZIUA POMPIERILOR, SÂMBĂTĂ, 13 Septembrie. Pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor prilejuite de „Ziua Pompierilor din România", în data de 13.09.2014, Brigada Rutieră Bucureşti va dispune măsuri specifice din competenţă în sensul fluidizării şi restricţionării traficului rutier:

- în intervalul orar 09:30 – 12:00, se va desfăşura ceremonia de depunere de coroane şi jerbe de flori la „Monumentul Pompierilor Militari", cu restricţionarea circulaţiei rutiere pe str. Izvor între bd. B.P. Haşdeu şi Calea 13 Septembrie, pe Calea 13 Septembrie, între P-ţa Arsenalului şi Şos Panduri, precum şi a străzilor care acced în acestea.

Rute ocolitoare: - Piaţa Unirii – Splaiul Independenţei – Piaţa Operei – str. Elefterie – str. D. Bagdasar – şos. Panduri – Calea 13 Septembrie; - Bd. Unirii – bd. Libertăţii – bd. George Coşbuc – bd. Tudor Vladimirescu – şos. Panduri sau Calea 13 Septembrie.

Pe teritoriul ţării noastre, primele forme de organizare a celor ce interveneau, la incendii, le-au constituit pompierii civili, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, mai ales în localităţi din Transilvania.

Dotarea lor era mai mult decât modestă (găleţi, lopeţi, căngi, topoare, mai apoi sacale şi pompe de mână) fapt pentru care nu reuşeau întotdeauna să stingă incendiile din localităţi.

Organizarea în sistem militar, cu caracteristicile acestuia (disciplină, rigoare, operativitate), s-a dovedit a fi cea mai potrivită, astfel încât, în anul 1835, a fost constituită prima unitate de pompieri militari — Compania de Pompieri Iaşi, urmată la 1 iulie 1845 de Roata de pompieri Bucureşti şi mai apoi de unităţi în toate oraşele importante din ţară.

Conform atestărilor existente la 1880 stingerea incendiilor era în atribuţia organelor de poliţie ajutaţi de hamalii din Portul Constanţa şi sacagii. După acest an, se creează serviciul „Pompieriei Comunale", serviciu constituit dintr-un comandant şi 14 oameni de serviciu, 26 de cai, patru pompe mobile şi 13 sacale, în caz de nevoie apelându-se şi la ajutorul a 80 de sacagii.

Pompierii erau plătiţi şi pentru a asigura stropirea străzilor, activitate la care foloseau o pompă fixă special instalată. În perioada premergătoare primului război mondial, şeful pompierilor din Constanţa era faimosul Griva.

Citește și

loading...