Nicolae Iorga este considerat a fi unul dintre cei mai mari istorici pe care i-a avut vreodată România. Pe lângă activitatea sa de dramaturg, memorialist și critic literar, Nicolae Iorga a deținut funcția de prim ministru al României între 1931 și 1932. În ciuda faptului că a schimbat destinele țării, Iorga a murit în urma unui asasinat bine pus la punct.

Iorga a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. El este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile.

„Și în viață, în simțire, în scris, în gând, când te uiți bine, rămâne mai ales ce ai dat altora, ce ai lăsat de la tine, ce ai jertfit. Prin înstrăinarea de tine însuți capeți și consecvență, și stăruință, și caracterul, și iubirea oamenlor.” - Nicolae Iorga.

Naţionalist moderat şi apărător al tradiţionalismului rural, Nicolae Iorga a considerat că trebuie să se implice activ în viaţa socială şi politică a României. Pe 23 aprilie 1910, împreună cu Alexandru C. Cuza, a fondat Partidul Naţionalist-Democrat. Acesta nu a avut o bază electorală de masă. Era perceput ca o formaţiune personală a mentorului său, la care au aderat „învăţăcei” ai săi.

Iorga însuşi nu a fost preocupat să dea partidului său o extindere deosebită. Întrebat ce reprezintă formaţiunea sa politică, savantul a răspuns: „Paltonul, pălăria şi bastonul meu sunt partidul”!

PND reprezenta interesele unei părţi ale intelectualităţii cu convingeri democratice, precum şi a unor categorii ale micii burghezii rurale şi urbane. Un accent deosebit se punea pe culturalizarea maselor şi pe factorul moral, considerat de Nicolae Iorga ca decisiv pentru evoluţia României. În programul partidului erau înscrise deziderate ca exproprierea tuturor moşiilor mai mari de 100 de hectare, impozit progresiv pe venit, descentralizarea administrativă, lărgirea dreptului de vot şi asupra femeilor.

Noaptea de 27 noiembrie

În după-amiaza zilei de 27 noiembrie, un grup de legionari format din Ion Tucan, Ştefan Cojocaru, Traian Boeru, Ştefan Iacobete şi Tudor Dacu l-au ridicat pe Iorga din casa sa din Sinaia, din fața soției.

În arhiva personală a lui Dudu Velicu, fost angajat al Serviciului Special de Informaţii, în cadrul Secţiei de cenzură a presei şi corespondenţei a fost găsit un text care relatează în detaliu momentul asasinării.

”…În ziua de 27 noiembrie 1940, profesorul se găsea în biroul său din vila de la Sinaia, unde lucra. La ora 17:30, uşa de la camera doamnei Ecaterina Iorga s-a deschis şi 3 persoane au barat uşa, iar alte 4 persoane se găseau în camera alăturată. Doamna Iorga s-a ridicat impresionată de la locul său şi a întrebat: „Cine sunteţi”? Unul din aceşti indivizi a răspuns: „Poliţia legionară a capitalei. Am venit să-l luăm pe domnul profesor Iorga la Bucureşti, pentru un interogatoriu”.

În vestibul, profesorul s-a îmbrăcat şi în timp ce voia să-şi pună galoşii observă că unul din cei 7 indivizi se uita curios la el. Iorga i-a spus soţiei sale să aibă grijă de notele de la istorie universală, la care tocmai lucra în acel moment. ( Sursa: Enciclopedia României)

A doua zi, pe data de 28 noiembrie 1940, corpul profesorului Iorga (69 de ani) a fost găsit împuşcat într-un şanţ, „pe şoseaua Ploieşti-Strejnic, cam la 1 km de Strejnic, pe partea dreaptă a şoselei, pe mirişte, la o distanţă de 15 m de şosea”, de către gardianul public Petre Zamfir. Nicolae Iorga fusese împușcat de nouă ori. Asasinii lui Nicolae Iorga nu au fost prinşi niciodată.

Totul se întâmpla în contextul în care Regatul României devenise la 14 septembrie 1940, Stat Național-Legionar, aflat sub comanda dictaturii militare a lui Ion Antonescu, aflat în alianță cu Mișcarea Legionară.

Între Iorga și Legiune relațiile erau deteriorate încă de la finele anilor ’30. Adversar declarat al oricărei forme de extremism, Iorga era considerat de reprezentanții fascismului românesc ca fiind „vinovatul moral” al asasinării lui Corneliu Zelea Codreanu, „Căpitanul” Mișcării Legionare.

Nicolae Iorga era un om respectat la nivel european. După asasinarea sa, 47 de universităţi şi academii din întreaga lume au arborat drapelul în bernă.

Citește și

Herodot Grup Sighet