Potrivit tradiției, după Babe, urmează 9 zile calde, Zilele Moșilor, mai blânzi decât Babele.

Sărbătoarea mucenicilor marchează începutul anului agrar, celebrat la echinocţiul de primăvară.

Povestea celor 40 de mucenici
Conducătorul militar al ostașilor se numea Agricola, un aspru luptător împotriva creştinilor.

Aflând că 40 de ostaşi din subordinea sa au refuzat să se închine idolilor, fiind creştini, le-a ordonat să-şi lase credinţa.

În numele celor 40 a răspuns Chirion, cel mai mare în grad dintre ei: ”Cum am luptat şi am biruit pe vrăjmaşi, pentru împăratul pământesc, tot aşa vom lupta şi pentru Împăratul ceresc, împotriva vrăjmaşilor Lui”.

Pentru că nu a putut să-i convingă să renunţe la credinţă, Agricola a ordonat ca toţi cei 40 de tineri ostaşi să intre dezbrăcaţi în lacul Sevastia, care, în acea perioada a anului, era aproape îngheţat.

Unul dintre ei nu a rezistat şi a ieşit din apă, dar a intrat în baia caldă cu care erau ademeniţi cei din lac și a murit.

Numărul mucenicilor s-a completat cu unul dintre temniceri care, văzând tăria martirilor, s-a declarat şi el creştin şi a intrat în lac, alături de ceilalţi.

După ce au fost scoşi din apă, martirilor li s-au sfărâmat gleznele, apoi au fost arşi de vii.

Trupurile sfinţilor au fost arse într-un cuptor, iar cenuşa lor a fost aruncată în apă. Puţinele rămăşiţe din moaştele lor au fost adunate pe ascuns şi duse la o biserică spre cinstire, cum ceruseră Sfinţii în testamentul lor.

Numele acestor 40 de sfinţi sunt: Kirion, Candid, Domnos, Isihie, Iraclie, Smaragd, Evnichie, Valent, Vivian, Claudie, Prisc, Teodul, Eutihie, Ioan, Xantis, Iulian, Lisinie, Aghie, Altie, Flavie, Acachie, Eodit, Lisimah, Alexandru, Ilie, Gorgonie, Teofil, Dometian, Gae, Leontie, Atanasie, Kiril, Sacherdon, Nicolae, Valerie, Filactimon, Severian, Andion, Meliton şi Aglae.

40 de pahare cu vin roșu
Obiceiul de a se bea în această zi 40 de pahare cu vin roşu este o reminiscenţă a unor vechi practici păgâne din antichitate. Oamenii credeau că vinul băut de Măcinici se transformă de-a lungul anului în sânge şi putere de muncă. Dacă cineva nu putea să bea atâtea pahare cu vin, trebuia să guste sau măcar să fie stropit cu vin.

În tradiţia populară românească, focurile care se aprind în dimineaţa zilei de Măcinici (imediat după miezul nopţii) reprezintă arderea simbolică a spiritului iernii şi renaşterea spiritului verii.

Prin Banat, copiii scormoneau şi băteau cu beţele în focuri, iar mamele lor împrăştiau cenuşa rămasă după stingerea jarului în jurul caselor şi adăposturilor pentru animale.

Focurile de Măcinici îndeplineau mai multe funcţii: purificatoare, prin alungarea forţelor malefice în ultima zi a anului vechi şi în prima zi a noului an agrar, fertilizatoare, prin împrăştierea cenuşii în grădini, livezi, vii ş.a.

40 de Sfinți mucenici – tradiții
Printre obiceiurile practicate cu ocazia acestei sărbători, se înscriu şi unele specifice ritualului de An Nou. Cel mai răspândit dintre acestea este reprezentat de prepararea mucenicilor, cunoscuţi şi sub denumirile de Sfinţi, Sfinţişori, Brădoşi, Mucenici.

În amintirea celor 40 de mucenici din Sevastia, gospodinele din Moldova pregătesc colaci, copţi sub forma cifrei 8, din aluat de cozonac, unşi cu miere şi cu nucă.

În Dobrogea şi în Muntenia, mucenicii, de dimensiuni mai mici, dar tot sub forma cifrei 8, nu sunt copţi, ci fierţi în apă cu zahăr, scorţişoară şi nucă, simbolizând astfel lacul în care au fost aruncaţi Sfinţii Mucenici.

Mucenicii sunt consumaţi după ce au fost duşi la biserică pentru a fi binecuvântaţi.

Mucenicii se împart la rude, vecini, oameni sărmani, pentru pomenirea celor morţi, dar şi pentru belşugul viitoarelor recolte.

Se mai spune că, în acesată zi, poarta cerului se deschide şi moşii se întorc între cei din care s-au ridicat. Situarea acestei sărbători în preajma echinocţiului nu este întâmplătoare, pentru că, în viziunea populară, trecerea între cele două lumi se poate face numai urmând drumul Soarelui.

40 de mucenici: ce nu ai voie să faci în 9 martie
Pe 9 martie nu se lucrează, fiind sărbătoare de cruce roșie. Tradiția spune că pentru a fi sănătosi, dimineața se va spune o rugăciune către cei 40 de mucenici.

Cu o seară înainte, creștinii pregătesc mucenicii muntenești sau pe cei moldovenești. Aceștia sunt împărțiți celor săraci, după ce au fost sfințiți la biserică.

Se spune că în această zi nu ar fi bine să fii supărat, să porți dușmănie, nici măcar celor care ți-au făcut rău. În caz contrar, vor fi probleme la vară.

De asemenea, nu trebuie să dai bani împrumut în 9 martie. Nu ar fi bine nici să iei bani cu împrumut. Așa, nu vei mai avea probleme cu sporul banilor, iar paguba și bolile te vor ocoli.

Încep Zilele Moşilor. Superstiții
Potrivit tradiției, după Zilele Babelor, cu vreme capricioasă, urmează Zilele Moșilor, mai blânde și mai luminoase, de primăvară. Se spune că moșii alungă zilele de Babe și aduc vremea bună.

Prima zi a Moșilor coincide cu ultima zi a Babelor, 9 martie.

Legat de alungarea vremii rele, există obiceiul de a bate pământul cu maiuri sau cu bâte. Astfel, este alungat gerul și este scoasă căldura.

Se spune că așa cum va fi vremea în 9 martie așa va fi timp de 40 de zile.

Dacă în prima zi a Moșilor va fi frig, atunci iarna va dura până la Sfântul Gheorghe.

În unele zone, în gospodării, femeile nu iau ouăle din cuibar. Se spune că dacă sunt lăsate în această zi, va fi spor la pui și ouă tot anul.

Ciobanii pregătesc turte de porumb sau de grâu, astfel încât turmele de oi să fie ferite de pericole.

În prima zi a Moșilor, gospodarii nu aruncă gunoiul din casă, ca să nu se înmulțească lupii.

Alți gospodari afumă casele, ca să fie protejate de animale sălbatice.

Se spune că se deschid mormintele şi porţilor Raiului, pentru ca sufletele morţilor să revină printre cei vii, aceştia fiind aşteptaţi cu scaune şi cu mese întinse la focurile de Măcinici

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News