Măsura intervine în contextul intensificării tensiunii dintre cei doi aliaţi din NATO în legătură cu detenţia unui pastor evanghelic american de către Ankara şi alte probleme diplomatice. Vinerea trecută, preşedintele SUA Donald Trump a anunţat că a autorizat tarife mai mari pentru importurile de aluminiu şi oţel din Turcia.

Un decret publicat în buletinul oficial turc şi semnat de preşedintele Tayyip Erdogan anunţă dublarea tarifelor la importurile de autoturisme la 120%, băuturi alcoolice până la 140% şi tutun frunze la 60%. Tarifele au fost de asemenea dublate la bunuri
de consum precum cosmeticele, orezul şi cărbunele.

„Taxele vamale au fost majorate pentru anumite produse, în conformitate cu principiul reciprocităţii, ca răspuns la atacurile deliberate ale administraţiei Statelor Unite asupra economiei noastre”, a scris vicepreşedintele Fuat Oktay pe reţeaua socială Twitter.

Disputa cu Washingtonul a provocat prăbuşirea lirei turceşti care a atins un minim istoric. Moneda turcă a pierdut peste 40% din valoarea sa faţă de dolar în acest an.

Mulţi economişti cred că, de fapt, Turcia se află pe marginea prăpastiei. Şi căderea nu va fi nicidecum lină, ba chiar de-a dreptul dureroasă. Şi n-ar fi exclus ca republica prezidenţială să ajungă, din nou, să bată la uşa FMI pentru ajutor financiar. E un subiect tabu, mai ales că e vorba de acel FMI pe care însuşi Erdogan se lăuda că l-a alungat din ţară. Dar tot mai mulţi investitori sunt îngrijoraţi şi vorbesc despre un posibil ajutor financiar din partea creditorilor de la Washington.

Preşedintele Turciei are puteri sporite, dar preferă să ignore pentru moment problemele economice ale ţării sale, pe care le cataloghează drept o furtună într-o cană de ceai. Se războieşte, însă, verbal, ori de câte ori are ocazia, cu americanii şi europenii. Invocă un război economic şi se uită spre o colaborare cu Rusia, China şi Iran pentru stabilizarea monedei.