Aproximativ 24% dintre subiecți au susținut că obișnuiesc să alerge. Comparativ cu cei care nu aveau acest obicei, cei care au alergat și-au redus cu 30% riscul de a muri indiferent de cauză, pe parcursul studiului. De asemenea, ei și-au redus cu 45% riscul de a muri ca urmare a unei boli cardiovasculare, arată cercetătorii în lucrarea lor, publicată în Journal of the American College of Cardiology. Aceste cifre au fost ajustate în funcție de obiceiurile subiecților de a fuma sau consuma băuturi alcoolice, de vârsta pe care o aveau în momentul în care au început să participe la studiu, de istoricul sănătății familiei lor și de alte obiceiuri de a face sport.

În schimb, în cazul non-alergătorilor, riscul de a muri în timpul perioadei realizării studiului a fost cu 24% mai mare decât pentru cei care alergau regulat. De fapt, rezultatele au arătat că riscul mortalității asociat cu absența alergării a fost mai mare decât riscul de mortalitate asociat cu supraponderalitatea sau obezitatea (16%), cu un istoric familial de boală cardiovasculară (20%) sau cu un nivel ridicat de colesterol (6%).

Cercetătorii au împărțit cei aproximativ 13.000 de alergători în cinci grupe în funcție de cât de multe minute alergau pe săptămână: un grup mai mic care alerga până la 50 de minute în decurs de o săptămână și un grup mai mare format din cei care alergau mai mult de 175 minute pe parcursul unei săptămâni.

S-a constatat că beneficiile alergării sunt aceleași pentru toți alergătorii, potrivit studiului. Alergatul chiar și în doze sau viteze mai mici a fost asociat cu beneficii semnificative pentru scăderea riscului de mortalitate.

Cercetătorii au măsurat, de asemenea, alergarea și în alte moduri — în funcție de distanța totală parcursă pe săptămână, frecvență, viteză etc. La toate aceste categorii, chiar și cei care alergau puțin au avut un risc mai mic de deces în timpul studiului decât cei care nu alergau deloc. Pentru a reduce riscul de moarte prematură, cercetătorii au calculat o durată de alergare necesară de 30 până la 59 de minute pe săptămână.

"Această constatare are o importanță clinică și publică pentru sănătate", subliniază echipa care a realizat studiul, formată din cercetători de la mai multe universități americane. Pentru că timpul este una dintre cele mai puternice bariere în desfășurarea unei activități fizice, acest studiu ar putea motiva mai mulți oameni să înceapă să alerge și să continue să alerge, ca un obiectiv realizabil cu beneficii pentru sănătate și viață. Oamenii care nu pot dedica 15 sau 20 de minute unei activități fizice moderate în fiecare zi, așa cum se recomandă, pot aprecia eficiența unei alergări de cinci minute, au adăugat ei.

Dacă toți cei care nu obișnuiau să alerge ar fi început să facă acest lucru, 16% din cele 3.413 de decese care au intervenit în timpul studiului ar fi putut fi evitate, ceea ce înseamnă că 546 de vieți ar fi fost salvate, scriu cercetătorii în lucrarea lor.

Într-un editorial care a fost publicat alături de studiu, cercetători din Taiwan scriu că medicii trebuie să-i avertizeze pe pacienți că inactivitatea poate duce la o creștere cu 25% a bolilor de inimă și cu 45% a ratei mortalității din cauza bolilor cardiovasculare, plus o creștere cu 10% a incidenței de cancer, diabet și depresie.

Trei dintre autorii editorialului au lucrat în 2011 la un studiu publicat în revista Lancet care constata că mersul pe jos în ritm vioi timp de numai 15 minute pe zi ar putea extinde speranța de viață a unei persoane. Rezultatele ambelor studii sunt "vești bune pentru sedentari", scriu ei, subliniind că mișcarea este un medicament minune în multe feluri. Lista bolilor pe care exercițiile fizice le pot preveni, întârzia, modifica progresia sau le pot ameliora este mult mai lungă decât ne dăm seama.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News