Oficial, în China, sărbătoarea ţine 7 zile, perioadă în care nu se lucrează. Festivităţile încep în ziua dinaintea Anului Nou şi continuă până la Festivalul Lanternelor.

Pentru a sărbători 春节/Chūnjié sau Festivalul Primăverii, peste 800 de milioane de chinezi se întorc acasă, fiind implicaţi în fenomenul cunoscut sub numele de Marea Migraţie a lumii moderne.

Cele mai aglomerate oraşe din China în această perioadă vor fi Beijing, Shanghai, Guangzhou, Shenzhen, Chengdu, Zhengzhou, Xian, Chongqing, Wuhan şi Dongguan. În întreaga Chină au fost deja cumărate biletele pentru 2,91 miliarde de călătorii cu trenul, avionul, mijloacele de transport rutiere sau navale şi cele private. Zilnic din gările şi autogările din China vor pleca 6.284 trenuri şi 2,6 milioane de autobuze. Acestora li se vor adăuga un total de 520.000 de zboruri şi 20.000 de nave de pasageri.

Anul Dragonului de Lemn
Fiecare an chinezesc stă sub semnul unuia din cele 12 animale care apar în zodiacul chinezesc. Anul 2024 va fi Anul Dragonului de lemn, care simbolizează tăria, puterea și norocul.

Zodia Dragonului
Simbolizează puterea, noblețea, onoarea, norocul și succesul în cultura chineză.

Dragonul este o ființă supranaturală fără egal în rândul zodiilor chinezești, niciun alt semn nu îl întrece în strălucire, talent și inteligență, spun legendele zodiacului.

Este singura zodie reprezentată de o ființă mitică, fabuloasă, desprinsă din legende și mituri străvechi.

Pentru chinezi, Dragonul este un spirit înalt, deosebit de puternic, nobil și magic, plin de calități și virtuți.

În care Dragonul vine la putere, cu toții avem șansa să fim mai norocoși, să ne croim o viață mai bună, să acționăm mai inteligent și să ne dezvoltăm.

Dar trebuie să luăm aminte la sfaturile Dragonului.

Este un an al construcției, al progresului și al consolidării, iar toți nativii care au simțit până acum că au stagnat vor reuși să facă pași mari în anul 2024.

Calendarul chinezesc
Este cea mai veche înregistrare cronologică din istorie, datând din 2637 î.Hr., când împăratul Huang Ti a introdus primul ciclu din zodiacul chinezesc. Este un calendar astronomic anual care se bazează în primul rând pe ciclurile lunii şi apoi pe cele solare, spre deosebire de cel occidental bazat pe doar pe ciclurile soarelui. Începutul fiecărui an chinezesc poate avea loc într-un interval mai larg, între sfârşitul lui ianuarie şi jumătatea lui februarie şi este folosit pentru stabilirea sărbătorilor tradiţionale din China şi Taiwan.

Calendarul utilizat acum începe din anul 1654, are reguli stricte şi se bazează pe datele astronomice exacte ale poziţiei lunii şi soarelui.

Un ciclu complet durează 60 ani şi este compus din 5 cicluri de câte 12 ani, care poartă, fiecare, numele unui animal: şobolan, bou, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie şi maimuţă, în combinaţie cu 10 elemente cereşti, care provin la rândul lor din cele cinci forme de transformare: lemn, foc, pământ, metal şi apă, împreună cu Yin şi Yang.

Simbolurile calendarului chinezesc sunt expresia semnificaţiilor profunde pe care aceste animale şi elemente le au în cultura, credinţele şi tradiţiile chineze şi sunt importante pentru astrologia şi horoscopul chinezesc.

Tradiţiile şi obiceiurile de Noul An
Legenda spune că Buddha, înainte de a muri, a chemat la el toate animalele, dar numai 12 dintre ele au venit să-şi ia rămas bun, iar el le-a răsplătit dând numele lor câte unui an din calendar, în ordinea sosirii lor. Tradiţia chineză spune că animalul care guvernează anul în care se naşte un om are o influenţă puternică asupra personalităţii sale, căci „animalul se ascunde în adâncul sufletului”.

Cele mai importante zile de sărbătoare sunt ajunul Anului Nou, când ziua este dedicată reuniunilor de familie, şi ziua Anului Nou, dedicată vizitării şi felicitării familiilor maternă şi paternă.Tradiţional, celebrările Anului Nou, sau Festivalul Primăverii, încep însă mult mai devreme, chiar şi cu trei săptămâni înainte, din a 8-a zi a celei de a 12-a luni din calendarul chinezesc.

În cea de-a 20-a zi a ultimei luni a anului, chinezii obişnuiesc să facă o curăţenie generală a casei, pentru a elimina ghinionul din vechiul an şi pentru a primi norocul anului care vine, uşile sunt împodobite cu panglici roşii cu diferite inscripţii, iar femeile nu prididesc cu pregătirea unor mâncăruri specifice diferitelor regiuni. Pentru decoraţiuni se folosesc în mod tradiţionalşi narcisele, simbol al norocului, sau florile de prun, care simbolizează speranţa şi curajul.

În cadrul celor 7 zile de sărbătoare, se evită orice subiect supărător pentru a nu dezonora familia, nu se merge la frizer sau la coafor şi nu se poate mătura spre exteriorul casei. Simbolic, acest lucru înseamnă că trebuie păstrate în casă toate bunurile.

Copiii primesc cadouri, constând în plicuri roşii cu bani. Cu cât sunt mai generoşi, cu atât cei care oferă vor câştiga mai mulţi bani în cursul anului.

Chinezilor le place culoare roşie şi o privesc ca pe un simbol al energiei, fericirii şi norocului, aşa încât plicurie sau pacheţelele roşii sunt de fapt un fel de a transmite bune urări şi noroc. De fapt se pare că mai importantă decât valoarea ar fi culoarea plicului, care nu este politicos să fie deschise de persoana care l-a făcut cadou.

Multe familii pun în casă o tavă cu dulciuri, bomboane şi fructe uscate cu care sunt trataţi musafirii. Aceste tăvi ale uniunii, numite chuen-hop, au de obicei câte opt compartimente, fiecare pentru un anume fel de mâncare cu semnificaţii legate de importanţa anului nou.

La cina din ajunul Anului Nou, se adună familia şi se mănâncă preparate din pui şi peşte, prăjituri şi fructe. Se fac daruri, dulciuri mărunte şi seminţe de tot felul, puse în cutiuţe frumos decorate cu semne şi cuvinte norocoase. Vizitele se fac în primele două zile ale noului an, pentru că a treia zi este „ziua neînţelegerilor sau a disputelor” şi de aceea nu este potrivită pentru vizite.

În timpul sărbătoririi Festivalului Primăverii, au loc Dansul Leului şi Dansul Dragonului, cu speranţa atragerii păcii şi prosperităţii pentru naţiune, o tradiţie dusă de milioanele de emigranţi chinezi şi în Europa, Australia, Noua Zeelandă, în Statele Unite sau America, ca simbol al culturii chineze.

Festivalul Lanternelor
Tot tradiţional, ultima zi a Festivalului Primăverii este în a 15-a zi a primei luni din calendarul chinezesc, când va fi Festivalul Lanternelor. La sărbătoarea numită Yuanxiao Jie, care se ţine pe tot globul acolo unde se află chinezi, miliarde de lampioane sunt aprinse pentru a celebra Luna şi memoria celor trecuţi din viaţă şi pentru a anunţă începerea unui nou an de muncă pe care chinezii îl doresc luminat, bogat şi fericit.

Lampioanele roşu aprins sunt ornamentul specific Anului Nou şi omniprezente în peisajul urban şi rural, iar satul Tuntou, din provincia Hebei (nord), este „capitala lampioanelor”. Aici se produce cea mai mare parte dintre lampioanele care vor împodobi căminele celor 1,37 de miliarde de chinezi sau sunt exportate în Asia de Sud-Est, Statele Unite sau Japonia.

Pe lampioanle roşii, cu caractere aurite sunt inscripţionate diferite cuvinte cu semnificație pozitivă, ca „fericire”, „linişte”, „familie”, dar şi una din cele 12 valori centrale ale socialismului promovate de preşedintele Xi Jinping: „democrație”, „egalitate”, „guvernare conform legii” sau „patriotism”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News