Cele cinci fotografii realizate de Samoilă Mârza au constituit un argument al delegației României prezente la Conferința de Pace de la Paris din anul 1919, pentru a demonstra caracterul plebiscitar al Marii Adunări de la Alba Iulia și, implicit, al voinței românilor ardeleni de a se uni cu România, a declarat, vineri, muzeograful Tudor Roșu.

Pe lângă cele cinci fotografii care au imortalizat momente surprinse în timpul Marii Adunări Naționale din 1 Decembrie 1918, Samoilă Mârza a mai realizat trei în dimineața aceleași zile în satul său natal, cu consătenii săi din Galtiu, înainte de a pleca cu toții la Alba Iulia. De asemenea, tot legat de Marea Unire sunt alte trei fotografii efectuate în 14 noiembrie în curtea unei cazărmi din Viena, la slujba religioasă de sfințire a primului drapel tricolor al Consiliului Național Român Militar.

Trei din cele cinci fotografii din 1 Decembrie 1918 înfățișează scene cu mulțimea de pe Câmpul lui Horea (Platoul Romanilor), iar două cu tribunele oficiale de la care au vorbit episcopul Iuliu Hossu și Dr. Aurel Vlad. Pentru a realiza o fotografie, era nevoie de 10-20 de minute, timpul de așezare fiind mare. În plus, plăcile fotografice erau foarte grele, de asemenea trepiedul.

Din păcate, nu există fotografii realizate în fosta Casină, actuala Sala Unirii, locul unde în 1918 cei 1.228 de delegați au proclamat Unirea Transilvaniei cu România. După unii istorici, Mârza, care a rămas în istorie ca „fotograful Unirii”, nu ar fi fost lăsat să intre, neavând credențional (mandat n.r.). Alții susțin că nu s-a ajuns la această postură pentru că Mârza însuși, nefiind delegat, nu a intenționat să intre în clădire și neștiind, de asemenea, că era unicul care imortalizează evenimentul.

„Fotograful oficial” al Adunării ar fi trebuit să fie un fotograf din Alba Iulia, Bach, care a și realizat multe poze document cu Alba Iulia atât înainte de 1918, cât și după acest an, dar care, nu se știe din ce motive, nu a fost prezent la manifestare. Pe de altă parte, într-o discuție pe care ar fi avut-o ulterior cu un istoric, Bach a negat că ar fi trebuit să fie ca fotograf la Unire, spunând că nu avea obligația să fie acolo.

Aparatul cu burduf și accesoriile sale au fost vândute de Mârza muzeului din Alba Iulia în anul 1967, prin intermediul muzeografului Gheorghe Anghel. Samoilă Mârza intenționa să-și achiziționeze, cu banii primiți, un aparat modern, cu care voia să realizeze fotografii la Semicentenarul Unirii, în 1968. El a murit însă în decembrie 1967.

În ceea ce privește cele cinci clișee de sticlă, unii specialiști spun că ar fi fost de asemenea vândute de Mârza Muzeului Național al Unirii.

Pe de altă parte, potrivit unui articol semnat de o cercetătoare din Basarabia, care se bazează pe copia unui document din 1945, clișeele ar fi fost oferite de Mârza în mod gratuit.

Astfel, potrivit unui act din 16 ianuarie 1945, președintele Despărțământului „Astra” din Alba Iulia, Eugen Hulea, și directorul Muzeului Unirii, Ion Berciu, certificau că Samoilă Mârza „este singurul fotograf care a fost prezent la Adunarea Națională din Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, și că susnumitul a imortalizat în 5 fotografii unice imaginile istorice de la Marea Adunare care a hotărât unirea Ardealului cu România”.

„În colecțiile muzeului Unirii din Alba Iulia se găsesc numai aceste 5 fotografii istorice, dovedite ca autentice și toate cercetările, timp de două decenii, de a mai găsi și altele, au rămas fără rezultat. (...). Dl. Emanuil S. Mârza, ca un sincer patriot român, a pus la dispoziția Țării sale aceste documente de o mare valoare istorică, în mod gratuit, fără a avea nici un fel de beneficiu de pe urma muncii și inspirației sale. Din acest motiv apreciem că Domnia Sa merită întregul sprijin al tuturor pentru serviciul neprețuit adus Neamului și Statului Român, scăpând de la pieire imaginile fotografice ale actului Unirii”, se precizează în documentul aflat în fondul muzeului din Alba Iulia.

Samoilă Mârza a întocmit în 1919 un album intitulat "Marea Adunare de la Alba Iulia în chipuri", album care a fost folosit și de către delegația română la Conferința de Pace de la Versailles. Mârza a dăruit albume-documentare, care nu au fost realizate în serie, și unor personalități ale vremii ( regelui Ferdinand I, premierului Ionel Brătianu, lui Iuliu Maniu și generalului Berthelot etc).

Samoilă Mârza s-a născut în Galtiu în anul 1886 și s-a stins din viață la vârsta de 81 de ani, fiind înmormântat la Alba Iulia.

În acest an se împlinesc 95 de ani de la Unirea Transilvaniei cu România și de la Marea Adunare desfășurată pe Platoul Romanilor din Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News