Prin proiectul "Doctori în servicii medicale de calitate" s-au organizat 201 de sesiuni de curs - 80 destinate medicilor cu specialităţi chirurgicale şi 121 dentiştilor - susţinute de doctori şi jurişti, toţi fiind experţi acreditaţi de Ministerul Sănătăţii (MS).

Printre temele abordate în cadrul atelierelor s-au numărat: confidenţialitatea datelor medicale, accesul pacientului la informaţiile medicale personale, limitarea medicilor la propria specialitate, dreptul pacientului la a doua opinie, asigurarea de răspundere civilă profesională, condiţii de desfăşurare a studiilor clinice, autorizarea şi managementul cabinetelor medicale, comunicarea cu pacienţii.

De asemenea, managerul proiectului, Andrei Nanu, a informat că peste 100 de persoane au fost formate în domeniul prevenirii şi managementului situaţiilor de malpraxis. Şi după finalizarea proiectului medicii vor avea acces la consultanţă şi vor putea participa la cursuri cu tema "Cum ne apărăm de malpraxis" susţinute de cei peste 100 de formatori acreditaţi de MS.

Nanu a spus că a fost creat şi un site pe tematica malpraxisului. Proiectul va asigura şi în viitor accesul medicilor la informaţii, consultanţă şi suport tehnic pe tema prevenirii şi gestionării malpraxisului medical prin portalul www.medright.ro, care are peste 6.000 de utilizatori.

Demarat în iunie 2010, proiectul "Doctori în servicii medicale de calitate" a fost cofinanţat din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Petru Melinte, reprezentant al MS, a declarat că se lucrează la finalizarea textului proiectului de lege privind malpraxisul.

"Practic, am propus tuturor colegilor o variantă la care aşteptăm încă două, trei zile puncte de vedere şi în următoarea perioadă, nu aş vrea să dau un termen clar, vom avea un proiect care va fi pus în transparenţă decizională. (...) De partea pacientului şi-a dorit MS să fie de la bun început, dar cu condiţia să nu debalansăm sistemul de sănătate şi să nu-l punem pe medic în situaţia de a practica medicină defensivă sau de a se apăra mai mult decât e cazul, ci de a avea un cadru clar în care să-şi poată desfăşura activitatea", a subliniat Melinte.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie "Prof. dr. Panait Sârbu" din Bucureşti, dr. Doru Pană, a informat că aproape lunar instituţia pe care o reprezintă are tot felul de solicitări.

"Pacienta poate să reclame, de exemplu, că a venit la spital şi nu i-a făcut doctorul cezariană. La ora actuală, în sistemul medical de stat, ca să faci o cezariană unei paciente trebuie să fie îndeplinite nişte criterii, e adevărat, unele dintre ele sunt de dinainte de 1990, dar la ora actuală toată lumea le interpretează foarte liber", a explicat Doru Pană.

Pe de altă parte, întrebat de jurnalişti dacă instituţia mediatorului va cântări mai mult în proiectul de act normativ referitor la malpraxis, vicepreşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din România, Radu Septimiu Câmpian, şi-a exprimat speranţa că aceasta va reprezenta un element de echilibru.

"Sper să reprezinte un element de echilibru, un element care să constituie un plus de realism în această relaţie conflictuală care poate fi generată de cele mai multe ori de neînţelegerea actului medical în profunzimea sa, decât de consecinţele cu prejudicii ale unui act medical. Foarte multe reclamaţii ale pacienţilor pleacă exact de la această premisă. (...) Există în mod prea frecvent o disproporţie între ceea ce îşi imaginează pacientul, percepţia pacientului asupra finalităţii actului terapeutic şi ceea ce este realist", a mai spus Câmpian. AGERPRES

Citește și

Comentarii