Potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene, România are o rată de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune de 29,87% (aproximativ 5,7 miliarde de euro) din cele 19,21 miliarde de euro alocate în exerciţiul bugetar 2007-2013.

La preluarea mandatului, ministrul Eugen Teodorovici îşi propusese să ajungă la o absorbţie de 50% până la sfârşitul anului 2013.

La mijlocul anului 2013, România - cu un nivel de absorbţie de 26,2% la acea vreme - se afla pe ultimul loc în clasamentul cheltuirii fondurilor, întocmit de Comisia Europeană. Pe penultimul loc se situa Bulgaria, cu 40%, iar pe antepenultimul loc era Italia, cu 40,27%.

Primele locuri erau ocupate de Estonia, cu 70,95%, Lituania, cu 70,83%, şi Portugalia, cu 68,81%. Polonia ocupa cea mai bună poziţie dintre ţările central şi est-europene, locul 7, cu 59,14%.

Parlamentul European a votat, la 20 noiembrie, aplicarea regulii "N+3" pentru România şi Slovacia, ceea ce înseamnă că cele două ţări vor avea la dispoziţie un an în plus pentru a cheltui fondurile europene alocate pentru anii 2011 şi 2012.

Conform celor mai recente date disponibile pe site-ul MFE, la 30 noiembrie, Programul Operaţional Sectorial Transport (POS T), care are alocată cea mai mare sumă din cele 7 programe operaţionale, avea penultima rată de absorbţie. Din cele 20,22 miliarde de lei alocaţi în perioada 2007-2013 au fost absorbiţi doar 876 milioane de euro (3,8 miliarde de lei), adică 19,19%.

Prin comparaţie, Polonia a cheltuit numai pe autostrăzi circa şase miliarde de euro în exerciţiul bugetar 2007-2013. Potrivit AFP, autostrada care leagă Varşovia de Berlin a fost finalizată la timp pentru deschiderea campionatului de fotbal Euro 2012 (iunie), co-organizat de Polonia şi Ucraina.

Din cele şase autostrăzi construite cu bani europeni în cadrul POS T, guvernele de la Bucureşti nu au reuşit să termine niciuna, la toate înregistrându-se fie rezilieri de contracte, fie întârzieri în inaugurarea unor tronsoane, fie darea în folosinţă fără terminarea completă a lucrărilor. În schimb, fiecare lot, de câţiva kilometri, a fost inaugurat cu mare fast.

Astfel, CNADNR a atribuit asocierii italo - germane Astaldi - Max Boegl un contract de 308 milioane de lei (69 milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea primului tronson al autostrăzii Nădlac - Arad, început de constructorul Romstrade, deţinut de Nelu Iordache.

Construcţia autostrăzii Nădlac-Arad, inclusă în reţeaua trans-europeană de transport (TEN-T), a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat de consorţiul româno - portughez Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 382,9 milioane lei, iar lotul al doilea (16,6 km) de compania germană Alpine Bau, pentru 411,4 milioane lei.

CNADNR a reziliat însă, în 2012, contractul pentru primul tronson, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, iar în 2013 a reziliat şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului 2, după falimentul Alpine Bau.

Proprietarul Romstrade, Nelu Iordache, se află în arest şi a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor pentru acest tronson, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie iniţial fiind de un an şi jumătate.

CNADNR a deschis, la 19 decembrie, traficul pe trei loturi ale autostrăzii Orăştie-Sibiu, cu o lungime totală de 60,5 kilometri, în urma unei investiţii totale de 1,46 miliarde lei (326,5 milioane euro), fără TVA.

Cele trei loturi (I, II şi IV) au lungimi de 24,1 kilometri, 19,7 kilometri şi, respectiv, 16,6 km.

Şoferii vor putea circula pe autostradă de la Orăştie până în localitatea Cunţa din judeţul Alba, după care urmează o porţiune încă nefinalizată, până la Sălişte (judeţul Sibiu), şi în continuare lotul IV al autostrăzii, până la Sibiu.

Valoarea contractului de proiectare şi execuţie pentru primul lot, construit de austriecii de la Strabag, este de 551 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 35,4% în acest an.

În cazul lotului II, adjudecat de Straco Grup (România) şi Studio Corona Civil Engineering din Italia, valoarea contractului a fost de 551 milioane lei fără TVA, procentul decontat în 2013 fiind de 43,6%.

Lotul IV a fost construit de asocierea italiano-româno Astaldi-Euroconstruct Trading `98-Astalrom, în baza unui contract de 530,7 milioane lei fără TVA, din care s-a decontat 40% în acest an.

Lotul III, câştigat de italienii de la Impreglio, va fi inaugurat în 2014, deoarece pe acest lot au apărat "probleme tehnice grave", potrivit directorului CNADNR, Narcis Neaga.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News