Bisericile vechi de lemn ale Maramureșului istoric au un nou site, www.maramures.culturamm.ro, realizat în cadrul proiectului „Biserici de lemn din țara Maramureșului. Tururi virtuale”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

„Proiectul a demarat în 1 iulie 2020 și a fost implementat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale <> Maramureș, alături de opt parteneri: Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Maramureș, Muzeul Maramureșan Sighetu Marmației, Direcția Județeană pentru Cultură Maramureș, Facultatea de Litere Baia Mare, Ordinul Arhitecților din România - Filiala Nord-Vest, Asociația Valea Verde, Asociația Ghizilor de Turism Maramureș și Asociația pentru Promovarea Turismului și Dezvoltare Durabilă Nord-Vest”, precizează responsabilii CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș.

Toate materialele, disponibile pe portalul www.culturamm.ro

Cele 32 de biserici de lemn cu statut de monument istoric din Țara Maramureșului au fost „personajele” principale ale proiectului, fiind vizitate, cercetate, fotografiate, (unele) filmate, pentru fiecare dintre aceste monumente realizându-se tururi virtuale cu 4-7 „puncte de stație”, concretizate în 162 de panorame imersive.

La final de proiect, materialele adunate pot fi văzute prin intermediul portalului www.culturamm.ro, în secțiunea dedicată Țării Maramureșului. Această secțiune îmbogățește colecțiile de biserici care au fost protagonistele unor proiecte similare derulate în anii precedenți, tot din inițiativa CJCPCT „Liviu Borlan” Maramureș și co-finanțate, și ele, de Administrația Fondului Cultural Național, „Biserici de lemn din Țara Lăpușului. Tururi Virtuale” (2018) și „Biserici din Țara Chioarului. Tururi Virtuale” (2019).

Rostul tururilor virtuale

Turul virtual este un instrument care le permite vizitatorilor să se plimbe online, interactiv, printr-un spațiu, alegându-și unghiul și direcția de vizionare și având la îndemână doar un calculator/telefon și conexiune la internet.

„Dincolo de componenta de promovare turistică, turul virtual poate fi un important instrument educațional, noile generații, puternic tehnologizate, fiind mult mai atrase de resursele interactive decât de modalitățile clasice de predare. Este și un util instrument de studiu, pasionații de arhitectură maramureșeană putând, prin intermediul acestor tururi virtuale, să analizeze anumite detalii ale bisericilor de lemn fără să se deplaseze la fiecare în parte. Tururile virtuale sunt utile în contextul cu care ne-am confruntat anul acesta, cel al pandemiei de coronavirus”, se precizează în comunicat.

Cei care au emoții legate de faptul că asemenea tururi ar putea descuraja vizitatorii de a mai vedea bisericile „pe viu” pot fi siguri că acest lucru nu se va întâmpla. Calitatea unei călătorii online va fi întotdeauna limitată de mijloacele tehnice, iar un tur virtual nu poate substitui emoția unui tur real.

Parteneriat pentru patrimoniul cultural

Pentru munca de documentare, s-au folosit informații din arhive, studii și articole scrise de specialiști consacrați în domeniile istoriei, artei și arhitecturii maramureșene, precum și expertiza celor nouă parteneri din proiect.

„Pentru a face vizibil proiectul, ne vom folosi și de mijloace mai tradiționale de promovare, niște mici tipărituri pe care am început deja să le distribuim centrelor de informare turistică și parohiilor din județ și care sperăm să ajungă la vizitatori odată ce vremurile vor fi din nou generoase cu turismul.

Însă și tipăriturile, așa tradiționale cum sunt, au pe ele inserat un cod QR care scanat, duce tot la website-ul www.maramures.culturamm.ro”, precizează Rada Pavel, coordonatorul proiectului.

Anul 2020 a fost o provocare

Anul în curs a fost unul dificil pentru toate domeniile. Pandemia i-a dat emoții inclusiv coordonatorului de proiect.

„Am avut emoții că din cauza restricțiilor generate de pandemie, nu vom putea să facem toate deplasările în teren planificate. Până la urmă, am reușit să ducem proiectul la bun sfârșit. Am sacrificat doar conferința de final de proiect, care ar fi trebuit să aibă loc în luna noiembrie”, precizează Rada Pavel, coordonatorul proiectului.

Și managerul CJCPCT „Liviu Borlan”, Ștefan Mariș, își dorește să continue acest periplu al promovării bisericilor din patrimoniul cultural al Maramureșului cu Zona Codrului, fiind singura zonă etnografică a județului, ale cărei biserici nu au fost încă incluse în suita de proiecte co-finanțate de Administrația Fondului Cultural Național.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News