Albumul etnografic, aparut la Editura Eurotip din Baia Mare in conditii grafice excelente, a fost primit de borseni cu bucurie si emotie, peste 150 de persoane fiind prezente in sala, majoritatea purtand costumul popular, in semn de pretuire pentru zestrea nepretuita transmisa de inaintasi.

Moderatorul acestui eveniment a fost Dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Judetene „Petre Dulfu” din Baia Mare. Despre autor si carte au mai vorbit Timis Ion Sorin, primarul orasului Borsa, etnologul Pamfil Biltiu, interpreta de muzica populara Anghelina Timis Lung, mai multi localnici iubitori de traditii si port popular, Lacrimioara Gabriela Cotoz, inimoasa invatatoare care a asigurat redactarea cartii, iar la final, asa cum cer cutumele unei lansari de carte, a vorbit autoarea.

Tinuta Grec s-a nascut in data de 24 noiembrie 1973 in comuna Raca, judetul Arges. Dupa terminarea studiilor gimnaziale in localitatea natala, a urmat cursurile liceale la Grupul Scolar de Poligrafie si Tehnica Cinematografica nr. 16 din Bucuresti. A absolvit Facultatea de Stiinte Economice din cadrul Universitatii de Vest “Vasile Goldis” din Arad. Este director al Bibliotecii Orasenesti din Borsa, judetul Maramures. Colaborari: Revista LITERE a Grupului Scolar nr. 16 Bucuresti (poezie), Informatia Zilei de Maramures, Graiul Maramuresului, Glasul Maramuresului, Gazeta de Maramures, Jurnal MM (articole de presa).

In anul 2011 a publicat la Editura Eurotip din Baia Mare cartea RADACINI-O ISTORIE A BORSEI IN IMAGINI, 1911-2011, coautor Nicoara Mihali. In 2013 a publicat la aceeasi editura cartea SPRE TARA FAGADUINTEI – Exodul borsenilor spre Occident, distinsa in anul 2014 cu Premiul III in cadrul Festivalului National de Literatura si Folclor “Armonii de primavara” Viseu de Sus. In anul 2014 vede lumina tiparului cel de-al II-lea volum al cartii RADACINI-O ISTORIE A BORSEI IN IMAGINI, 1914-2014, aparut tot la editura Eurotip din Baia Mare, serie continuata cu vol. III, intitulat RADACINI-O ISTORIE A BORSEI IN IMAGINI, 1915-2015, aparut in anul 2015 la aceeasi editura.

Cartea DIN LADA DE ZESTRE A BORSEI, Vol. I – PORTUL POPULAR. CAMASA BORSENEASCA cuprinde informatii despre portul popular din Borsa, cu accent pe camasa borseneasca, exemplificata prin peste 40 de modele culese de la localnici. De asemenea, in carte sunt prezentate etapele de lucru pentru confectionarea camasii borsenesti, motivele ornamentale si materialele utilizate.Cele mai deosebite „camesi borsenesti” sunt prezentate in partea de final a cartii, purtate cu nedisimulata mandrie de localnici, copii, tineri sau varstnici. In cuvantul de inceput al cartii, autoarea si-a argumentat astfel demersul editorial:

„Lucrarea de fata are un scop dublu. Pe de o parte urmareste sa conserve patrimoniul etnografic local, iar pe de alta parte se doreste a fi un indrumator tehnic la indemana creatorilor si amatorilor de arta populara.Borsa este pastratoarea unor valori inestimabile de etnografie, cuprinse in elemente de port popular si arta traditionala, ceramica, textile si mobilier.

Pe dealurile Borsei, in casele rasfirate pana sus la poalele muntilor, iubitorul de frumos poate descoperi adevarate comori de arta populara. Pastrate din timpuri stravechi sau confectionate recent, in „lada de zestre” a Borsei poti gasi costume populare, naframe, procute, stergare, cergi sau traistute cu baier impletit. Portul popular din zona Borsa, infrumusetat printr-o gama variata de cusaturi si ornamente, se ridica la valoarea unor opere de arta. Combinarea armonioasa a culorilor, incretiturile elaborate si varietatea modelelor din costumul popular borsenesc sunt dovada talentului creator al oamenilor de la poalele Pietrosului Rodnei.

Dintre toate piesele care compun costumul popular din zona Borsa, camasa femeiasca este elementul definitoriu. Toata maiestria creatorului se concentreaza in elaborarea acestui element. Incretiturile, broderiile si cusaturile bogate sunt cele care transforma o banala panza intr-o opera de arta. Cromatica, imbinarea armonioasa a culorilor, precum si bogatia modelului ornamental au un rol semnificativ in crearea celei mai frumoase „camesi”.

Avand in vedere arealul restrans al acestui element vestimentar, precum si obiceiul impamantenit al femeilor varstnice de a trece in vesnicie imbracate in cele mai frumoase camasi taranesti, conservarea si perpetuarea modelelor autentice a devenit o necesitate stringenta. In contextul in care modernismul se face simtit in toate domeniile, pastrarea autenticitatii in portul popular este nu doar o necesitate, ci a devenit o datorie de onoare”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News