În doi ani, la Borşa ar putea să funcţioneze două pârtii noi de schi, care însumate ar avea 10 kilometri. Acestea sunt amplasate la peste 1.600 de metri altitudine şi ar avea zăpadă timp de şase luni pe an. Investiţia, care ar fi una public-privată, ar revigora turismul şi economia oraşului, informează VoceaTransilvaniei.ro.
Iniţiativa îi aparţine primarului oraşului, Ion Sorin Timiş care, împreună cu angajaţii Salvamont din oraş, a luat „munţii la picior” pentru a identifica eventualele pârtii.
„Ca de obicei în România s-a dus construcţia de evetuale pârtii de schi cât mai aproape de zonele populate pentru a economisi evetuali bani legaţi de drumurile de acces şi zonele de parcare, lucru care s-a dovedit a fi greşit peste tot în România pentru că s-au aglomerat foarte tare staţiunile şi la o pârtie de 2.000 de persoane pe oră poţi să parchezi maximum 10 – 15 maşini, ceea ce dă peste cap activitatea în tot oraşul. Atunci ne-am gândit să facem ca şi în Austria, să scoatem pârtiile în afara zonelor urbane , în afara zonelor locuite iar accesul spre zonele de schi se va face fie cu miloace de transport în comun fie cu instalaţii de transport din zona locuită înspre aceste zone”, spune edilul.
„Am găsit câteva zone la altitudine de peste 1.600 de metri, între 1.600 şi 2.200 de metri unde nu avem probleme cu zăpada, pentru că o pârtie de schi unde foloseşti tunuri de zăpadă, costurile de întreţinere sunt foarte mari, cresc şi costurile unui bilet şi nimeni nu va mai folosi instalaţia. Din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte bine aşezate pentru că la peste 1.400 de metri altitudine la Borşa, zăpada durează şase luni din an”, mai adaugă acesta.
Pârtii pe pământul primăriei
Zona identificată de borşeni este în Zona Ştiol, unde proprietarul este exclusiv Primăria Borşa, astfel că eventualele cereri de retrocedare nu şi-ar avea obiectul. Mai mult, zona este islaz comunal, astfel că legea nu ar permite retrocedarea acestei suprafeţe.
„Două lucruri ne lipsesc acolo. Unul este apa potabilă, care în ultima vreme în discuţiile avute cu reprezentanţii Parcului Naţional ne dau acceptul ca la ieşirea din Lacul Ştiol să facem o captare de apă şi să alimentăm toată Zona Prislop, inclusiv Zona Prislop şi Ştiol. Cel de-al doilea lucru este energia electrică. Este necesară o reţea de doi kilometri de la fosta carieră de piatră până la zona pe care am identificat-o ieri şi încă doi kilometri pentru a ajunge cu energia electrică până în Pasul Prislop”, explică Ion Sorin Timiş.
10 kilometri de pârtie
Eforturile borşenilor s-au soldat cu un succes, pentru că au identificat rapid eventualele zone care s-ar preta pentru amenjarea de pârtii. „Ieri am identificat două pârtii mari, una de 3,5 kilometri, din Vârful Muşcheta, la 2.000 de metri altitudine şi până în zona Canton Putredu, cum este cunoscut ca şi denumire. Este lungă de 3.5 kilometri cu o diferenţă de altitudine de 700 de metri. Asta înseamnă că este mult mai spectaculoasă şi mai frumoasă decât cea de la Telegondolă şi încă una care leagă actualul Telescaun şi teleschi , vechile construcţii din perioada comunistă, tot până în zona cantonului. Cele două ar însuma nu mai puţin de 10 kilometri de pârtii cu instalaţii de transport pe cablu de 5 kilometri dar acolo se pretează doar transport pe cablu de tip teleschi. Este mult mai uşor de construit şi mult mai ieftin faţă de telescaun sau telegondolă”, spune primarul.
Investitori autohtoni
Edilul speră că investitorii vor fi cei autohtoni, într-un proiect comun în care fiecare-şi va face instalaţia. „Biletul va fi unul de tip bilete cu puncte. În funcţie de câţi pasageri transporţi cu instalaţia ta, atâţia bani vei primi la final de zi sau la final de lună când se va face împărţeala banilor. Asta ca să nu facem o asociaţie în care toată lumea pune bani, se fac construcţii şi după aceea nu mai ştie nimeni a cui este instalaţia şi cine o administrează. Este o variantă mai inovatoare şi aşa toată lumea este câştigată”, mai adaugă Sorin Timiş.
Rămâne ca în primăvară Primăria Borşa să scoată din pajişti suprafeţele pe care vor veni montate instalaţiile, iar în doi ani de zile, dacă investitorii locali care îşi doresc acest lucru să se mobilizeze.
„Se pot lega cele două instalaţii, cea veche din Staţiunea Borşa, cea nouă construită în Pasul Prislop, cu un domeniu schiabil de aproximativ 14 kilometri”, spune primarul.
Costurile pentru această investiţie s-ar ridica la aproximativ 1.000.000 de euro, spre deosebire de 2.000.000 de euro cât ar fi nevoie pentru finalizarea telegondolei şi alte 17.000.000 de euro cât ar fi necesare pentru amenajarea pârtiei.
Preluare: voceatransilvaniei.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News