Părinţii săi, observându-i talentul şi vocea, au încurajat-o să cânte la diferite festivităţi şi petreceri. A interpretat o serie de melodii ale artiştilor francezi consacraţi, precum Sylvie Vartan, Claude François şi Mireille Mathieu, dar şi cântece renumite de peste Ocean, cum ar fi "New York, New York" sau "Just A Gigolo".

De la vârsta de 13 ani a început să cânte la Clubul Rumpelkammer din Saarbrucken, Germania, unde, de-a lungul a şapte ani, şi-a perfecţionat un stil distinct actualizând şansoneta franceză cu elemente de pop, blues şi jazz. În timp ce încerca să aibă succes în industria muzicii, a fost remarcată de arhitectul Bernard Schwartz care a prezentat-o la rândul său, compozitorului François Bernheim, actorul francez Gerard Depardieu fiind de acord să susţină financiar înregistrarea primei melodii. Intitulată "Jalouse", piesa scrisă de Elisabeth Depardieu, soţia actorului, împreună cu compozitorul François Bernheim, nu a avut un prea mare succes.

Doi ani mai târziu, recunoaşterea sa a venit o dată cu lansarea cântecului "Mademoiselle chante le blues" (1987), scris de compozitorul Didier Barbelivien şi integrat pe albumul cu acelaşi nume lansat de Polydor în 1988. Succesul a fost uriaş, albumul fiind vândut în 100.000 de exemplare, în nici o lună de la lansare, artista primind un Disc de Aur. La sfârşitul anului 1988, Patricia Kaas a primit premiul "Victoire de la Musique" la categoria "Revelaţia Anului".

În 1990 a realizat primul său turneu, în care a susţinut 196 de concerte în 12 ţări, în faţa a 750.000 de fani. A obţinut un dublu Disc de Platină (600.000 de exemplare vândute), urmat de un nou premiu "Victoire de la Musique" la categoria "cel mai bine vândut album în străinătate" şi un Disc de Diamant (un milion de exemplare vândute).

Lansarea în 1990, a albumului "Scene de vie", cu ritmuri de blues, pop şi jazz integrate în melodii tradiţionale franceze, i-a adus în sfârşit recunoaşterea şi pe piaţa internaţională. A primit un nou dublu Disc de Platină şi un premiu "Victoire de la Musique" pentru "cea mai bună interpretă a anului 1990". În 1991, albumul a fost lansat şi în SUA. Au urmat turnee pline de succes în Rusia şi, din nou în Statele Unite, unde susţinut opt concerte.

În 1991, a înregistrat un album dublu live "Carnets de scene", care a fost relansat de Sony în format DVD, 13 ani mai târziu, notează https://www.thefamouspeople.com/.

Următorul album "Je te dis vous" a fost lansat în 1993 şi s-a vândut în 47 de ţări, în peste trei milioane de exemplare. Albumul a fost unul de succes pentru lumea vorbitoare de limbă germană, el conţinând melodia "Ganz und gar" ("Absolutely", în lb. engleză) scrisă de cântăreţul şi compozitorul Marius Müller-Westernhagen. Cu single-ul "Il me dit que je suis belle" de Sam Brewski, cântăreaţa a ajuns în Top5 Single în Franţa. A urmat "Tour de charme" care a acoperit 19 ţări, inclusiv Vietnam. Înregistrarea turneului a fost lansată în 1994, ca album live.

Au urmat albumele "Dans ma chair" (1997), "Randez-vous" (1998) şi "Mot de passe" (1999). La jumătatea anului 2000, a lansat un nou album live, cu două discuri "Patricia Kaas Live". În 2001, cântăreaţa a lansat un "Best Of", intitulat "Rien ne s’arrete". În 2002, a înregistrat albumul "Piano Bar By Patricia Kaas", un album concept, primul său album în limba engleză. A urmat turneul "Piano Bar Live" cu concerte în Europa, Asia şi SUA.

În 2003 şi-a promovat un nou album, "Sexe Fort", într-un turneu ce a cuprins mai multe ţări europene, dar şi Asia, SUA, Coreea, China.

La 6 iunie 2004, a fost singura artistă care a participat la ceremonia oficială de comemorare a 60 de ani de la debarcarea în Normandia (6 iunie 1944), interpretând cu acest prilej "L’hymne de l’amour" în faţa a 17 şefi de stat, ceremonia fiind difuzată pe 33 de canale de televiziune din întreaga lume.

În următorii ani mai multe reprezentaţii live i-au marcat cariera, în 2008 înregistrând single-ul "Ne pozvonish" cu Uma2rman, un grup rusesc de muzică rock. Următorul dublu-album "Kabaret" a fost înregistrat în 2009. Tot în 2009, în luna mai, Patricia Kaas a reprezentat Franţa la concursul Eurovision, ce a avut loc la Moscova, cu una dintre piesele de pe albumul "Kabaret", "Et s’il fallait le faire", primită cu aplauze atât de public cât şi de critica muzicală.

Cunoscută şi îndrăgită de publicul românesc, Patricia Kaas a susţinut la 23 iunie 2013, la Sala Palatului din Bucureşti, un concert în care a interpretat piesele de pe albumul lansat în 2012, "Kaas Chante Piaf", aducând un omagiu marii artiste Edith Piaf. Cântăreaţa s-a mai aflat în România, când a cântat în concert, la "Cerbul de Aur" de la Braşov, în 1992, şi la Bucureşti, în 1998 şi 2004, când artista a fost invitatul special al evenimentului "Sărbătoarea Muzicii". De asemenea, la 14 iunie 2009, a susţinut un concert în cadrul turneului de promovare a albumului "Kabaret".

În 2017, Patricia Kaas a revenit în România pentru două concerte, la Sala Palatului din Bucureşti şi în Parcul Rozelor din Timişoara, care au făcut parte din turneul de promovare a albumului "Patricia Kaas" lansat în 2016. Printre melodiile interpretate s-au aflat "La langue que je parle", "Une fille de l’est", "Je voudrais la connaître", dar şi "Adele" şi memorabilul "Mademoiselle chante le blues". Tot în 2017, Patricia Kaas a fost nominalizată la categoria "Best French Act Award" la Big Apple Music Awards 2017, gală ce a avut loc pe 22 octombrie, la New York.

În ceea ce priveşte actoria, i s-au oferit mai multe roluri, precum în filmul "Germinal" de Claude Berri, în 1993, rolul principal în "Falling in Love Again" al regizorului american Stanley Donen, în 1994. Primul succes în cadrul industriei filmului a fost cel în care a cântat melodia principală a filmului "Les Misérables" (1995), în regia francezului Claude Lelouch. Melodia în limba engleză "Space in my heart", a fost folosită de Bertrand Tavernier în filmul "L’appât" ("Fresh Bait", 1995).

A debutat în 2001, în filmul "And now... Ladies and Gentlemen", în regia lui Claude Lelouch, în care a interpretat rolul cântăreţei de jazz Jane şi în care a jucat alături de Jeremy Irons, Claudia Cardinale. În 2012, a jucat rolul unei femei condamnată la închisoare pe viaţă în producţia de televiziune "Assassinée", de Thierry Binisti.

În decembrie 2003, Patricia Kaas a primit Ordinul de Merit Prima Clasă al Republicii Federale Germania pentru contribuţia sa la prietenia dintre Franţa şi Germania, arată http://www.eurochannel.com/.

Patricia Kaas şi-a publicat, în 2011, autobiografia intitulată "L’Ombre de ma Voix", care a fost un succes şi a fost tradusă în mai multe limbi străine, între care şi limba română, potrivit https://www.goodreads.com/.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News