Cu alte cuvinte, Parlamentul este al nimănui, nu poate lua fonduri europene, nu poate încheia contracte cu firme care să ecologizeze clădirea. Aşa că, până se face recepţia, românii vor plăti în continuare facturile exorbitante ale celei mai mari clădiri din lume, după Pentagon.

Patru mii de calorifere, 120.000 de becuri, 150 de kilometri de cabluri electrice, 100 de kilometri de conducte – acestea sunt cifrele unei clădiri mamut care consumă energie electrică, apă caldă, apă rece şi căldură cât un cartier întreg.
Parlamentul consumă anual peste șase milioane de kW/h, cât două mii de locuințe, și peste 12.600 de gigacalorii, aproape cât o mie de locuințe, și aproximativ 140.000 de metri cubi de apă pe an, cât 1.150 de locuinţe.

Tot acest consum greu de imaginat costă Palatul Parlamentului, anual, 1.600.000 de euro. Nici parlamentarii nu sunt mândri de risipă.
„Faptul că mănâncă atâţia bani nu am niciun dubiu”, a spus deputatul PNL Mihai Voicu, la emisiunea „Jurnalul de seară”, de la Digi24.
„E o clădire faraonică din punctul de vedere al spațiului și al cheltuielilor”, a afirmat Adrian Săftoiu, purtătorul de cuvânt al PDL.

„Ea nu a fost proiectată ca o clădire verde, ca o clădire inteligentă”, a adăugat Ecaterina Andronescu, senator PSD.

Ar fi putut ajunge însă una inteligentă. Dacă recepţia lucrărilor ar fi fost făcută la timp. În lipsa ei, Parlamentul ratează o mare şansă. Să ia fonduri europene şi să se modernizeze.

„Să am toată energia electrică pe leduri şi nişte panouri fotovoltaice care să-mi permită să reduc din costuri, aş avea un sistem de energie tehnică modern care să-mi reducă costurile”, a declarat Valeriu Zgonea.

Preşedintele Camerei Deputaţilor susţine că recepţia lucrării putea fi făcută încă de acum nouă ani, dar nu a existat interes şi preocupare. Digi24 v-a arătat cum, tot pentru că recepţia nu există, o mână de firme private primesc, de 20 de ani, prin încredinţare directă, toate contractele de investiţii de milioane de dolari.

Citește și

loading...