Oțetul și apa erau considerate băuturi revigorante pentru soldații romani, dar și pentru atleți. Deși există dovezi istorice privind folosirea oțetului în scopuri medicale, cât de justificate sunt însă ele în medicina modernă? Oamenii de știință au efectuat mai multe studii pentru a afla care este efectul oțetului asupra sănătății noastre, relatează BBC News.

Unul dintre aceste studii a analizat efectele oțetului de mere și a demonstrat că acesta poate îmbunătăți nivelul glucozei din sânge la persoanele cu rezistență la insulină, după o masă copioasă. La 11 persoane care erau pre-diabetice, consumul de 20 de mililitri de oțet de mere, adică o linguriță, ajuta la stabilizarea glucozei din sânge în decurs de 30-60 de minute după masă. Studiul a concluzionat că oțetul folosit astfel este mai eficient decât medicamentele placebo.

Un alt studiu, efectuat pe adulți care suferă de obezitate, a demonstrat că oțetul ajuta la reducerea masei de grăsime și a trigliceridelor din sânge, favorizând scăderea în greutate. Oamenii de știință au selectat 155 de japonezi obezi, iar acestora le-au fost administrați fie 15 mililitri de oțet, adică o linguriță, fie 30 de mililitri, 2 lingurițe, zilnic. Cercetătorii au concluzionat că oțetul poate fi de ajutor pentru persoanele supraponderale care vor să își reducă masa de grăsime, cu mențiunea că studiul ar trebui repetat și la scară mai largă, pe mai mulți voluntari, pentru ca aceste descoperiri să fie cimentate în literatura medicală.

Studiile efectuate pe animale, în principal pe cobai, au arătat că oțetul poate reduce tensiunea arterială, dar și celulele de grăsime de la nivelul abdomenului.

În schimb, nu există dovezi în niciunul dintre studiile efectuate care să indice că oțetul ar putea avea efecte negative asupra organismului, cât timp nu este consumat în cantități excesive, desigur, sau cât timp nu se consumă derivate din oțet, precum oțetul distilat de vin, care are o aciditate mult mai mare.

Citește și