Certificatul este rezultatul recenziilor exprimate de către turiștii care au vizitat Cetatea Alba Carolina în ultimul an.

"Acest titlu acordat de către turiști, via unul dintre cele mai credibile site-uri de turism din lume, arată ca Cetatea nu e doar vizitată, ci, mai degrabă, apreciată și admirată. Nu e o ghirlandă menită să o poarte cineva anume din orașul nostru, este o recunoaștere de care ar trebui să fie mândri toți albaiulienii. Despre Alba Iulia nu se mai vorbește în treacăt, ci apăsat și cu admirație, cum la fel se vorbește și despre locuitorii ei, care nu au așteptat să vadă dacă nu cumva se întâmplă ceva, ci au schimbat un oraș într-o Capitală, Cealaltă Capitală", a declarat primarul Mircea Hava.

Cea mai mare și mai bine conservată cetate de tip Vauban din Europa, fortificația bastionară din Alba Iulia, în a cărei restaurare au fost investite în ultimii ani zeci de milioane de euro, oferă posibilitatea vizitatorilor efectuării unei călătorii în timp și să respire aerul istoriei.

După ani de restaurare, "Cealaltă Capitală" oferă turiștilor o lecție de istorie total neconvențională, trăită pe viu, alături de personaje cum sunt soldații îmbrăcați în uniforma austriacă a primei jumătăți de secol XVIII, perioadă când a fost construită fortificația din Alba Iulia.

Dacă în anii trecuți turiștii se opreau doar pentru câteva ore prin Alba Iulia, în drumul lor spre Cluj Napoca sau Sibiu, în prezent, tot mai mulți, fascinați de fortificație, își rezervă un timp ceva mai îndelungat pentru a vizita cetatea Alba Carolina și a asista la diversele evenimente organizate aici, cum ar fi ceremonialul schimbului de gardă, care are loc zilnic, sau cel al salvelor de tun, desfășurat în fiecare sâmbătă în timpul sezonului turistic.

Cetatea din Alba Iulia deține o valoare turistică deosebită prin numărul mare de valori istorice, culturale, naturale și antropice regăsibile în acest sit, cu un potențial de atracție permanentă a turiștilor români și străini în sejururi/circuite sau turism de evenimente, cu specific.

Ridicată în timpul Imperiului Habsburgic, între 1714 și 1738, după un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fortificația, care ocupă o suprafață de peste o sută de hectare, are șapte bastioane — Eugeniu de Savoia, Sf. Ștefan, Trinitatea, Sf. Mihail, Sf. Carol, Sf. Capistrano și Sf. Elisabeta.

Aceasta ar fi trebuit să devină principala fortificație a Transilvaniei, fiind construită după cele mai noi metode de fortificare ale vremii, inspirată de sistemele concepute de mareșalul Vauban, arhitectul militar francez. Fortificația avea rol atât în sistemul de apărare împotriva turcilor, cât și de consolidare a puterii habsburgice în teritoriile ocupate.

Cetatea bastionară este apărată de trei sisteme de fortificații. Ea are forma unui heptagon neregulat, cele șapte bastioane conferindu-i o imagine stelată, caracteristică cetăților de acest tip. Intrarea în cetate se făcea prin șase porți, decorate cu statui și reliefuri. Trei dintre porți erau spre oraș, iar celelalte trei erau spre câmpul de instrucție. Din cele șase porți, adevărate monumente de arhitectură în cadrul ansamblului de construcții defensive ale fortificațiilor militare din cetate, s-au mai păstrat în forma inițială doar porțile I, III și IV, iar din poarta a II-a s-au conservat doar stâlpii laterali. Porțile au fost supuse în ultimii ani unor ample lucrări de restaurare, una dintre acestea fiind practic reconstituită.

În cetate se află și Sala Unirii și Muzeul Național al Unirii, Catedrala Reîntregirii și Catedrala Romano-Catolică "Sfântul Mihail", obiective pe care le bifează orice turist care ajunge la Alba Iulia, dar și Palatul Princiar, construit în secolul al XVI-lea, în care și-a avut reședința Mihai Viteazul, și care necesită lucrări substanțiale de reabilitare.

Citește și

loading...