„Încercările noastre de a remedia situaţia nu au fost încununate cu succes, în sensul că nu avem medici de urgenţă sau cu calificarea în medicina de urgenţă care să asigure permanenţa la Compartimentul de Primiri Urgenţe al spitalului. {i atunci ne descurcăm cum putem, cu medici care sunt de acord să mai facă de gardă. De acord că ar trebui să fie pregătiţi în a acorda sprijinul în medicină de urgenţă sau să efectueze protocoalele care sunt în medicină de urgenţă, dar nu au fost până în acest moment. Nu sunt pregătiţi, nu au competenţa necesară”, a mărturisit dr. Vlad Bârle, directorul medical al spitalului din Vişeu.

Medicii pot face gărzi, fără a avea prăgătirea necesară

În opinia medicilor de urgenţă din sistem, o soluţie pentru a remedia situaţia în mod real sau măcar a o îmbunătăţi ar fi ca medicii care fac de gardă să fie obligaţi, prin lege, să urmeze cursuri de formare în acest sens.

„Nu ştiu ce am putea face în acest moment, la spital. Părerea mea personală, ca medic de urgenţă, este că o soluţie ar fi să obligăm medicii care fac de gardă să facă un curs de urgenţă sau, eventual, în acele credite obligatorii pe care trebuie să şi le facă la Colegiul Medicilor, în acele cursuri de formare continuă, să fie inclus şi un curs de urgenţă. Acum, medicii nu sunt obligaţi să facă asta în niciun fel. Noi nu avem ce face altceva decât să facem o sesizare oficială că CPU-ul din Spitalul Vişeu nu mai poate să funcţioneze în condiţiile acestea. Dar aceste lucruri sunt doar părerea mea personală, nu este poziţia oficială, a conducerii spitalului”, a menţionat dr. Vlad Bârle.

Pediatrul care a preluat băieţelul „nu are competenţa să ofere suport vital avansat”

În ceea ce priveşte cazul băieţelului de trei ani, care a decedat recent la Spitalul din Vişeu de Sus, ancheta realizată de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Maramureş a scos la iveală că medicul curant nu a respectat protocoalele de resuscitare cardiopulmonară, fiind deja aplicate sancţiuni în acest sens. Conducerea unităţii nu exclude ca această constatare să fie reală, în condiţiile în care medicul pediatru nu avea pregătire în medicina de urgenţă.

„Sunt de acord că au existat probleme în gestionarea cazului. Dar, dat fiind faptul că medicul de gardă era pediatru, el nu are competenţa să ofere suport vital avansat. Asta nici nu se pune problema, din punctul meu de vedere, ca medic de urgenţă. Dacă au existat probleme şi e posibil să fi existat probleme la acordarea suportului vital de bază, respectiv masajul şi ventilaţia, atunci este unul din aspectele pe care vrem să le discutăm în comisia de etică. Momentan, avem o întrunire a comisiei de etică în cadrul spitalului, în care reluăm cazul şi aşteptăm rezultatul de la a doua autopsie, precum şi o comunicare din partea Colegiului Medicilor Maramureş şi a DSP”, a concluzionat dr. Bârle.

Citește și

loading...