Condiţia pe care cei mici trebuie să o îndeplinească pentru obţinerea alocaţiei europene este ca unul dintre părinţi să lucreze în străinătate şi să aibă toate taxele plătite la zi către statul respectiv.

De exemplu, statul german achită o alocaţie cu suma cuprinsă între 184 şi 215 euro pentru fiecare copil, în funcţie de numărul membrilor de familie, iar fiii din ţară ai muncitorilor români de acolo primesc lunar aceşti bani. Asta în timp ce alte sute de mii de emigranţi continuă să trimită bani în ţară pentru micuţii care încasează sub 10 euro lunar din partea statului român. Cei care nu au făcut deja demersul în acest sens, au încă timp, iar unele state chiar acordă retroactiv această alocaţie. Există două cazuri de aplicare a legislaţiei.

Dacă ambii părinţi muncesc într-un stat UE, atunci trebuie depusă o cerere prin care copilului i se suspendă alocaţia din România şi va primi cuantumul alocaţiei din statul respectiv, iar dacă doar unul lucrează legal într-o altă ţară, atunci copilul primeşte ambele alocaţii, însă cu precizarea că la alocaţia din străinătate se va scădea suma încasată în România. Părinţii trebuie doar să facă o cerere către Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale sau chiar direct către angajator pentru a putea intra în posesia alocaţiei europene, procedura putând însă să dureze şi câteva luni, însă numai după completarea Formularului E411. “Părinţii trebuie să se intereseze mai întâi pentru că fiecare ţară are propriile reguli şi atunci pot interveni anumite neclarităţi”, replică Aurelian Cătălin Pop, mediator în managementul conflictului. Cifrele indicau la finalul anului 2012 un total de 79.901 copii care aveau cel puţin un părinte plecat la muncă în străinătate. O parte dintre aceştia beneficiază acum de o alocaţie de până la 20 de ori mai mare decât cea pe care o încasau în România graţie acestei prevederi.

Cum se completează Formularul E411

• Partea A din formular se completează de către lucrătorul migrant care se adresează instituţiei competente cu plata prestaţiilor familiale din statul unde îşi desfăşoară activitatea. În această parte a formularului trebuie completate toate datele privind identitatea persoanelor menţionate şi este indicat ca solicitantul să trimită instituţiei abilitate din România fotocopii după actele de stare civilă a membrilor familiei, hotărâre de divorţ ori de încredinţare a copilului/copiilor, după caz. Orice cifră sau literă completată greşit anulează acest act.

• La primirea formularului, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale (AJPS) trebuie să completeze partea B a formularului pentru care va solicita informaţii, după caz, de la:

a) Inspectoratul Teritorial de Muncă; b) Casa Judeţeană de Pensii; c) Direcţia Generală a Finanţelor Publice; d) Inspectoratul Şcolar Judeţean (în cazul în care copiii avuţi în întreţinere urmează cursurile învăţământului preuniversitar); e) Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului.

Citește și