Europa a picat un test

După cum afirmă vicepreședintele PE și vicepreședintele Comisiei pentru afaceri externe (AFET) a legislativului comunitar, Ioan Mircea Pașcu, afluxul masiv de migranți care a început în 2015 a "saturat" sistemele UE care trebuiau să absoarbă acest număr sporit de cetățeni care au trecut granițele blocului comunitar. În consecință, spațiul Schengen, creat de statele UE pentru susținerea pieței unice, a devenit unul fragmentat, după ce mai multe state au reintrodus controale la frontieră.


"Deci s-a produs această saturare și noi am început să închidem parțial spațiul Schengen, așa cum se închid compartimentele într-o navă care ia apă pentru a rămâne pe linia de plutire. (...) În felul ăsta noi ne-am luat cuvintele înapoi, ne-am luat înapoi câștigurile pe care ni le-am acordat nouă ca să funcționăm bine. Asta este esența, că Europa își înghite promisiunile, că Europa în fața unui test nu se ridică la nivelul celor pe care le-a spus și le spune sub formă de valori", a spus Ioan Mircea Pașcu în cadrul unei întâlniri cu un grup de jurnaliști români de săptămâna trecută de la Bruxelles.

Totuși, vicepreședintele comisiei AFET a PE nu crede că UE a fost surprinsă nepregătită de criza refugiaților. "Începem să lucrăm în momentul de față la ceva ce avem, nu începem de la zero", a spus eurodeputatul PSD, din grupul S&D din PE.

Eurodeputata Renate Weber, din grupul ALDE, are o altă opinie asupra subiectului, afirmând că această criză a refugiaților "a luat total prin surprindere UE", fapt "total inadmisibil". "Spun asta pentru că se știa totuși ce există în vecinătatea apropiată a UE, nu era greu să-și imagineze că din milioanele de oameni care se aflau în Turcia, Iordania, în Liban, unii vor veni și către noi", a spus Renate Weber, care critică dur lipsa de viziune și modul de lucru al președinților Comisiei Europene și Consiliului European, Jean Claude Juncker și Donald Tusk.

Acesta ar fi principalul motiv pentru care cotele obligatorii propuse de Comisie pentru primirea refugiaților au avut parte de o reacție negativă din partea statelor membre. "Mi se pare inadmisibil ca Donald Tusk, care este președinte Consiliului, să nu facă ceea ce cred eu că ar trebui să fie în job description-ul lui. Du-te nene și ia capitală cu capitală, șef de stat cu șef de stat și ajungi la o înțelegere în comun cu ei", a spus Renate Weber.

Reproșuri pe care i le aduce și președintelui CE, Jean Claude Juncker, despre care spune că a devenit în ultima vreme "un om de ceară", foarte puțin vizibil, care a încercat să impună în loc să încerce să găsească compromisuri în anumite situații delicate. "Mie mi se pare că aici ei au eșuat total. Și atunci au stârnit o reacție negativă, de respingere a propunerilor lor", a mai spus eurodeputata din grupul ALDE.

În calitate de fostă raportoare a PE pe dosarul Schengen, Renate Weber speră totuși că ultima prelungire a măsurii excepționale de instituire de controale la frontiere de către o serie de state membre să nu fie reînnoită, iar în "șase luni, maxim un an" spațiul de liberă circulație să nu mai cunoască astfel de restricții.

Primirea refugiaților, "o datorie morală"

Eurodeputatul UDMR Iuliu Winkler, membru al grupului PPE și vicepreședinte al Comisiei pentru comerț internațional (INTA) a PE, insistă asupra necesității de a-i deosebi pe refugiați de migranți, subliniind că primii sunt aceia care pot obține un statut internațional conform reglementărilor privind azilul — "acelea care de fapt există, dar statele UE nu le-au respectat".


Eurodeputatul recunoaște totuși că regulamentul Dublin trebuie modificat, dar spune că "aceasta va fi o poveste lungă, care nu se rezolvă în câteva luni, pentru că este vorba de o negociere complicată și statele membre vor trebui să-și spună și ele opinia".

"Dar dreptul la azil există, el este prevăzut internațional, cred că există și o datorie morală a fiecăruia dintre noi. Omul care fuge pentru că viața lui și a familiei lui sunt în pericol trebuie ajutat. Cu acest lucru suntem de acord toate statele membre, și din est, și din vest. Și atunci avem nevoie de o politică de azil, avem nevoie de criterii care să definească exact cine este azilant, cine obține în mod legal acest statut trebuie să beneficieze de protecție, iar noi cu toții, fiecare stat membru, avem și datoria legală, și datoria morală de a oferi această protecție", a spus Iuliu Winkler.

În cazul migranților, situația se prezintă puțin diferit din punctul său de vedere, motiv pentru care și afirmă că politica privind migrația trebuie să fie resortul statelor membre.


"Dreptul la o viață mai bună este incontestabil, dar aici nu mai poate fi vorba de datorie. Nu există o datorie a vreunui stat membru al UE de a asigura o viață mai bună pentru cetățeni proveniți din altă parte. Și aici cred că UE are nevoie de o politică de migrație, iar aceasta nu trebuie să fie o politică comună. Este o opinie personală. Nu cred că politica de migrație trebuie să fie una comună. Dacă avem nevoie de o politică de azil comună, eu personal cred că o politică de migrație trebuie realizată în conformitate cu principiul subsidiarității", a mai declarat eurodeputatul UDMR, opinie împărtășită și de lidera delegației naționale S&D în Parlamentul European, Viorica Dăncilă.

Din nou, Renate Weber, are o opinie diferită. "Din punctul meu de vedere, și am susținut asta în ultimii vreo șapte ani de zile, este obligatoriu ca UE să aibă o politică comună privind migrația și privind azilanții. De ce? Pentru că UE vrea să fie un actor la nivel mondial. Păi nu poți să fii un actor pe plan internațional câtă vreme tu ai 28 de politici diferite și de formule diferite de a te raporta la cei care bat la porțile tale. Eu am susținut în permanență acest lucru", a afirmat eurodeputata ALDE la întâlnirea cu jurnaliștii români.

Și ea afirmă însă că "în realitate criza adevărată este a refugiaților", deși acum se vorbește în UE de o criză a refugiaților și migranților, pentru că "inevitabil, valurilor de refugiați li s-au alăturat unii care plecau din zone în care economic o duceau mai rău și evident voiau să vină în Europa".

O propunere "absolut stupidă"

Sunt termenii cei mai duri în care a fost descrisă de un eurodeputat român propunerea Comisiei Europene ca statele membre să plătească o penalitate de 250.000 de euro pentru fiecare solicitant de azil refuzat.

"Au venit acum cu propunerea asta absolut stupidă cu suma de bani pe care trebuie să o plătească fiecare stat membru pe cap de refugiat. Dar pe ce se bazează? Cum pot veni cu chestii de genul acesta care nu fac decât să mărească sentimentele anti-UE?", a declarat Renate Weber.

La rândul lui, eurodeputatul Iuliu Winkler afirmă că propunerea în cauză este "intolerabilă". "Ea are un caracter penalizator și dorește să pună presiune pe niște state membre care văd lucrurile altfel. Iar rolul Comisiei nu este acela de a pune presiune pe jumătate dintre statele UE pentru o idee care încă nu a ajuns la consens", a spus Winkler.

Vicepreședintele grupului PPE în PE, Marian-Jean Marinescu, percepe și el propunerea drept una "disproporționată", în condițiile în care executivul comunitar alocă doar 6.000 de euro pentru primirea unui solicitant de azil.

"Nu înțeleg cine scrie textele în ultima perioadă în Comisie și cine aprobă aceste texte în statele membre, pentru că orice propunere ieșită din Comisie are, într-un fel sau altul, acceptul statelor membre. Comisia trebuie să le trimită la statele membre și să primească observații. Ar trebui să vedem poziția României la această propunere", a spus Marian-Jean Marinescu.

Președintele delegației naționale PPE în Parlamentul European, Theodor Stolojan, a glumit în această privință, spunând că "la 250.000 de euro dacă mai pui ceva poți deveni cetățean european în unele state membre", referindu-se la o măsură introdusă în acest sens de Malta.

România, parte a soluției sau a problemei?

Eurodeputații români cu care am discutat par să aibă, cu o singură excepție, opinia că România poate integra un număr redus de solicitanți de azil și nu par deloc deranjați că există în Grecia refugiați care preferă să fugă din tabere decât să ia drumul țării noastre.

"Este o palmă pentru România", glumește Ioan Mircea Pașcu când vine vorba despre acest subiect, în timp ce Theodor Stolojan răspunde că "ar trebui să încercăm să-i integrăm mai întâi pe romi".


În ceea ce privește refugiații, Stolojan crede că România ar trebui să încerce să-i integreze pe măsură ce vin în țara noastră și nu să aștepte să vadă câți vor fi aceștia pentru a stabili o strategie. "Dacă vor să vină. Deocamdată am văzut că unii cărora li s-a propus România s-au speriat", a comentat fostul prim-ministru.

Eurodeputatul PSD Victor Boștinaru, vicepreședinte al grupului S&D din PE, a afirmat la rândul său că "România trebuie în mod imperativ să fie în mod constant parte a soluției europene privitoare la refugiați și în niciun caz să nu fie vreodată parte a problemei".

El a subliniat că România are o tradiție în a gestiona fluxuri de refugiați, începând cu polonezii, grecii, coreenii, vietnamezii sau cehoslovacii după Primăvara de la Praga.

"Vreau să vă spun că modul în care noi am selectat refugiații sirieni, profesioniștii noștri, a avut în vedere și reducerea riscurilor de securitate, și garantarea unei șanse de integrare. Am văzut ca român, chiar am fost foarte mândru că au început programele de pregătire în limba română pentru ei, studenții se pregăteau pentru a merge la facultățile din România, erau training-uri profesionale pentru a putea să-și găsească un job", a povestit vicepreședintele grupului S&D din PE.

Eurodeputatul PSD a adăugat că marele eșec ar fi pentru România să-i ducă pe refugiați "în ghetouri", pentru că atunci ar face "nu integrare, ci ghetoizare".

"Dacă România cu tradiția ei, cu resursele ei și cu capacitatea ei de a învăța va face acest lucru strict în acord cu resursele sale, România va fi un bun exemplu de gestionare a crizei refugiaților", a spus Boștinaru.

Întrebat dacă România poate integra miile de refugiați care i-au fost alocați prin sistemul de cote, el a răspuns că "România știe un lucru foarte bine: apetitul pentru a veni în țări ca România, Bulgaria, chiar Croația și Slovenia este încă scăzut, ținta lor este alta".

Totuși, a subliniat el, „ar fi o chestiune care ar dezonora istoria acestei țări”, dacă România nu i-ar prelua măcar pe acei refugiați pe care îi poate gestiona.

La rândul ei, eurodeputata PSD Viorica Dăncilă a spus că "România trebuie să fie parte a regulilor europene, dar eu cred că nu suntem pregătiți pentru un număr atât de mare pe cât se preconizează".

O opinie oarecum atipică are Renate Weber, singurul eurodeputat cu care am discutat care și-a exprimat convingerea că România poate integra câteva mii de solicitanți de azil.

"Există niște coaliții făcute în care sunt implicate și autorități și ONG-uri și nu cred că vreo câteva mii de persoane ar fi problema. Eu știu, pe de altă parte, o inițiativă în care m-am implicat de la început în care era vorba de adusul unor copii din Ucraina cărora, undeva în nordul țării, să le asiguri și casă, și școală, și să știți că nu e foarte simplu pentru că din punct de vedere legal fiecare trebuie să aibă un statut bine determinat", a spus Renate Weber.

Ea a adăugat că, fără a discuta direct aspectul cu reprezentanții abilitați ai autorităților române, i s-a părut că acestea sunt pregătite pentru o astfel de posibilitate.

"Acum sigur că depinde foarte mult unde duci oamenii aceia. Statele nu trebuie să vină cu restricții privind locurile în care trebuie să lucreze. Dacă printre refugiații ăia care vin la tine ai medici foarte buni, ar fi bine să nu-i trimiți să muncească în agricultură, că e păcat. Ideea ar fi să câștige ambele părți, și statul în care vin, și ei. Și sunt state care practică astfel de restricții sau nu le recunosc calificările", a precizat Weber.

Nu în ultimul rând, eurodeputatul Iuliu Winkler a subliniat în context necesitatea ca românii din Parlamentul European să aibă o poziția națională în discuția despre cote.

"Dincolo de grupurile politice, cei 32 de parlamentari care vin din România trebuie să aibă o poziție națională unită. Deocamdată nu s-a întâmplat acest lucru. Votul din septembrie pe propunerea despre cote în PE a arătat patru grupuri între parlamentarii europeni. Culmea este că noi de acasă avem o poziție concretă, pentru că și președintele (Klaus) Iohannis și prim-ministrul de atunci au spus că nu acceptăm cotele obligatorii. Acest lucru nu s-a reflectat aici, din păcate. Ar fi poate foarte bine, chiar dacă este an electoral, să existe momente din acestea cruciale în care noi să ne situăm pe aceleași poziții", a afirmat Winkler.

Mai multe măsuri de securitate sau mai multă cooperare între state?

Eurodeputatul PSD Victor Boștinaru spune că asocierea fluxurilor de migranți și refugiați cu terorismul este una forțată și aduce argumentul conform căruia procentul persoanelor asociate actelor de acest gen este unul redus în totalul celor care vin în Europa.


"Directorul Europol (Rob Wainwright — n.r.) vorbea de un număr de circa 200 de persoane asociate acestor fluxuri în total și numai de 1-2 cazuri explicite de teroriști, inclusiv cazul de la Paris. În schimb, Europa este confruntată cu o componentă internă teroristă mult mai mare, respectiv a doua sau a treia generație de cetățeni europeni care au fost radicalizați, au fost recrutați, s-au dus la antrenamente în Orientul Apropiat, mai ales în Siria și Irak, și au venit în Europa și au comis atentate", a declarat Boștinaru.

El a adăugat că disponibilitatea statelor membre de a-și pune în comun capabilitățile de combatere a terorismului "rămâne în continuare extrem de precară".

"Chiar dacă s-au creat bănci de date, chiar dacă e un progres în materie, pot să vă asigur că la momentul când discutăm disponibilitatea unor state în așa-numitul intelligence sharing rămâne scăzută. Unele din cele mai retincente state în a practica intelligence sharing rămân Franța și Belgia, statele confruntate cu cele mai mari probleme", a afirmat Victor Boștinaru.

Pe de altă parte, eurodeputatul Ioan Mircea Pașcu subliniază că "nici măcar unul nu este acceptabil", referindu-se la teroristul implicat în atentatele de la Paris. El acuză, în același timp, faptul că în problema terorismului UE este reactivă, aflându-se "tot timpul cu un pas în urmă".

"Problema este că noi mereu acționăm în termenii atacului care a fost. Și luăm măsuri pentru atacul care a fost și pentru care nu am luat măsuri înainte. Cu alte cuvinte, noi suntem tot timpul cu un pas în urma oamenilor ăstora. Când am întrebat de ce reacționăm la modul acesta și facem viața mizerabilă la milioane de oameni mi s-a răspuns că nici nu știu câte atacuri au reușit să prevină înainte, că ei gândesc, anticipează, șamd. Adevărul este că nu prea anticipează", a spus Pașcu, referindu-se la măsurile de securitate în aeroporturi.

La rândul ei, eurodeputata PSD Viorica Dăncilă spune că statele UE nu trebuie "să răspundă la ură cu ură" și să considere că toți refugiații sunt persoane care pot comite acte de terorism. Ea subliniază că este important ca perspectiva umanitară să primeze, "dat fiind că printre refugiați se află foarte multe femei și copii care sunt victime ale acestui conflict".

"Nu trebuie să-i privim ca pe niște cifre care trebuie repartizate în anumite state membre indiferent dacă acolo sunt sau nu sunt soluții pentru refugiați", a adăugat eurodeputata PSD.

Ea a prezentat în contextul discuției despre categoriile vulnerabile de refugiați cazul Suediei, care a înregistrat în 2015 cel mai mare număr de solicitanți de protecție internațională pe cap de locuitor, respectiv 11.503 la un milion de locuitori. În martie 2016 Suedia a primit 170.000 de solicitanți, dintre care 73.500 de copii.

Este îngrijorătoare „creșterea numărului de minori, în special al minorilor neînsoțiți care au nevoi speciale” legate de îngrijiri medicale, locuință, educație, a spus Viorica Dăncilă, subliniind că pe lângă factorii de securitate și economic trebuie luat în considerare și cel umanitar.

Declarații pe propria răspundere pentru refugiați?

Eurodeputatul PSD Victor Boștinaru a propus recent în cadrul noului document de poziție al grupului S&D din PE privind refugiații și migranții impunerea unor declarații obligatorii cu valoare legală pentru nou-veniții în UE.

Boștinaru a explicat că este vorba despre o declarație obligatorie pe care fiecare migrant sau refugiat ar semna-o în așa-numitul hotspot și prin care acesta și-ar asuma "caracterul laic și secular al societății și al statelor europene", s-ar angaja să nu se implice sub nicio formă în prozelitism de natură religioasă sau în activități de radicalizare-recrutare definite ca atare de legislația statului membru, să respecte integral cadrul constituțional, instituțional și legal din țara unde urmează să fie relocat și, în egală măsură, să se implice doar în activități politice legal recunoscute de statul sau statele respective.

Nu în ultimul rând, declarația obligatorie prevede și acceptarea "explicită și necondiționată" a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Inițiatorul propunerii afirmă că toți cei care vin să se integreze în sistemul nostru de valori, "trebuie să respecte necondiționat acest sistem de valori, așa cum cerem și cetățenilor noștri să facă același lucru". De asemenea, ei "trebuie să fie conștienți că orice încălcare a acestor reguli va avea o consecință imediată și anume expulzarea".

Pe de altă parte, eurodeputata Renate Weber privește propunerea lui Victor Boștinaru cu scepticism. "În opinia mea astea sunt inițiative care nu pot avea eficiență", a spus ea, referindu-se la faptul că nimic nu împiedică un migrant sau refugiat care a semnat o astfel de declarație pe propria răspundere într-o bună zi să acționeze total diferit în ziua următoare.

Acordul cu Turcia, o soluție cu viitor incert

Între timp, singura soluție găsită de UE la criza refugiaților, acutizată și de temerile privind infiltrarea fluxurilor de către teroriști, acordul UE-Turcia, pare una cu viitor incert, în condițiile în care Ankara cere cu insistență liberalizarea regimului de vize pentru a continua aplicarea sa, iar UE insistă în continuare că Turcia trebuie să îndeplinească toate condițiile.


Aplicarea acordului cu Turcia "e un câștig evident pentru UE, pentru că din martie până acum numerele au scăzut foarte mult", a spus Ioan Mircea Pașcu. "Chestiunea este că dacă ei renunță la acordul ăsta și vor da drumul la granițe iar vom avea o problemă mare", a adăugat vicepreședintele Comisiei AFET a PE.

Întrebat dacă în opinia sa liberalizarea regimului de vize de scurtă ședere pentru cetățenii turci va deveni realitate până în toamnă, Marian-Jean Marinescu a răspuns negativ. "După părerea mea nu va trece de Parlament. Dacă Comisia va spune că cele 72 de condiții sunt îndeplinite, atunci noi vom vota. Altfel nu cred că se va întâmpla acest lucru", a dat asigurări vicepreședintele grupului PPE.

În acest context, afirmă de această dată vicepreședintele PE Ioan Mircea Pașcu, este de înțeles afirmația recentă a noului ministru turc al afacerilor europene, potrivit căruia UE nu reprezintă singura opțiune pentru Turcia.

"Discutând geostrategic, Turcia, nu de azi de ieri, ci de mai multă vreme are și alte opțiuni. Asocierea ei spre zona Golfului, de pildă, sau dincolo, spre Asia de Est, pentru că o avantajează geografia, sunt chestiuni care rămân", a spus Pașcu.

La rândul ei, eurodeputata Renate Weber s-a declarat deranjată de faptul că problema liberalizării vizelor pentru cetățenii turci a devenit "parte a unui șantaj".

"Nu știu ce se va realiza cu acest acord. Pentru că Erdogan credea că această liberalizare poate fi gata de mâine. Procesul la noi însă este de 2 ani de zile până intră în vigoare. La fel și cu banii, este un proces birocratic rău să eliberezi banii ăia. Nu am foarte multă încredere în acest acord cu Turcia, dar multe voci din Parlamentul European susțin că e o rezolvare măcar parțială, nu știu pe câți ani, dar mie mi se pare că ne-am dat legați lui Erdogan", a afirmat eurodeputata independentă din grupul ALDE.

Programe și proiecte în țările-sursă

Este strategia pe termen lung asupra căreia sunt de acord eurodeputații români din principalele grupuri din PE, PPE și S&D. Potrivit eurodeputatului UDMR Iuliu Winkler, criza refugiaților din 2015 este una care va dura până la 15-20 de ani, fiind o situație "pentru care UE trebuie să-și construiască politici pe termen lung".

"S-a văzut că UE nu a avut resurse instituționale și pe alocuri nici voința de a se implica mai mult în stabilizarea regiunilor de unde provin fluxurile de refugiați, ținând cont că avem de a face cu crize persistente generate de instabilitate, conflicte de naturi diverse și cu actori locali, regionali și globali implicați în conflictele respective", a explicat Victor Boștinaru una dintre cauzele crizei refugiaților.


Este tocmai ceea ce trebuie schimbat în anii următori, crede eurodeputatul Iuliu Winkler.

"Avem nevoie de proiecte și programe care să fie îndeplinite în regiunile de conflict, fie că vorbim de Orientul Mijlociu, fie că vorbim de Africa. Acolo unde se creează valurile migratorii. Pentru că problema ar putea fi atenuată ridicând nivelul de trai în aceste zone", a spus Winkler.

Între timp, arată Marian-Jean Marinescu, o soluție ar putea fi blocarea coastelor Africii de Nord, chiar cu încălcarea apelor teritoriale, în interesul salvării de vieți omenești.

"Trebuie blocate coastele Africii de Nord. Într-un fel s-a făcut o încercare să se arate că se poate, cu nave NATO în cazul Greciei. După părerea mea, indiferent ce se întâmplă cu tratatele internaționale, cu încălcarea apelor teritoriale, trebuie încercat acest lucru pentru salvarea vieților refugiaților. Ca să le salvezi viața, cea mai bună metodă ar fi să-i blochezi acolo. Până la urmă și faptul că ajung în Europa traversând nu știu câte țări e o încălcare a tratatelor. Sunt cifre conform cărora între 600.000 și 1.200.000 de milioane de refugiați în Libia care sunt pregătiți să treacă în Europa", a avertizat vicepreședintele grupului PPE în PE.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News