Lege nou: o persoană care refuză un loc de muncă oferit pierde dreptul la ajutor social. Potrivit noilor prevederi legale, refuzul unui loc de muncă oferit sau refuzul de a participa la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă atrage încetarea dreptului la ajutorul social, informează axanews.ro
Tot noua lege prevede că odată pierdut ajutorul social, familia sau persoana singură poate solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data deciziei de încetare a dreptului la ajutorul social”.
“La Borşa sunt 117 asistaţi sociali în baza Legii 416. 58 dintre aceştia au peste 65 de ani şi nu trebuie să presteze muncă în folosul comunităţii, iar 27 au adeverinţă medicală că nu pot presta muncă şi chiar nu pot să presteze. I-am cunoscut personal pe fiecare. Restul vin şi îşi prestează orele de muncă. Nu sunt probleme la noi pe acest subiect. Va fi o lege greu de aplicat fara o informatizare generela. Eu nu am de unde sa stiu daca a refuzat sau nu un loc de munca oferit de Biroul Fortelor de Munca.”, a declarat primarul din Borşa, Ion Sorin Timiş.
Primarul din Coroieni, Gavrilă Ropan, spune că această măsură nu îi va afecta foarte mult pe romi, pentru că acel cuantum al sumelor primite ca ajutor social nu este foarte mare. Ropan a venit cu ideea schimbării alocaţiei pentru copii, care să vină sub forma unor cupoane cu care ţiganii să îşi poată cumpăra numai alimente, îmbrăcăminte şi rechizite şcolare. Abia atunci, susţine Ropan, ţiganii vor fi nevoiţi să muncească.
“Am spicuit din această lege numai un pic, că ieri a fost promulgată. Eu cred că avem ân continuare o problemă – aceea că marea majoritate a societăţilor comerciale refuză ân continuare să angajeze ţigani. Apoi, înainte le trebuia adeverinţă de la şomaj, pentru dosarul de ajutor social, iar acum nu mai au nevoie de acea adeverinţă. De aceea eu cred că ar trebui cumva să se reglementeze aceste lucruri, această relaţie dintre AJOFM şi primării, un alt act normativ care să lege instituţiile pentru colaborare. AJOFM să anunţe primăriile cu privire la locurile de muncă disponibile. Primarii cunosc cel mai bine cine este apt de muncă şi cine nu. Dacă nu le mai trebuie acea adeverinţă, atunci o să fie foarte greu să le tai ajutorul social. Măsura este una foarte bună, dar nu va avea impactul pe care cred unii că îl va avea legea asta. La alocaţiile pentru copii, acolo e cuantumul foarte mare. Eu spun că ar fi bine dacă acea alocaţie s-ar transforma în ceva cupoane, cu care să poată cumpăra numai alimente, haine şi rechizite şcolare. Pentru că ştim cu toţii că ţiganii nu fac copiii de dragul de a avea urmaşi, ci îi fac din raţiuni financiare”, a spus Gavrilă Ropan.
Cifrele judeţului
Raportările Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială arată că în Maramureş, în luna mai, avem 4777 de beneficiari de ajutoare sociale. Cei mai mulţi beneficiari de venit minim garantat, 375 la număr, sunt în oraşul Ulmeni, urmat de municipiul Baia Mare, cu 265 de persoane şi de Sighetu Marmaţiei, cu 258. La nivel de judeţ avem în total 16 localităţi unde numărul celor care beneficiază de venit minim garantat trece de 100 de persoane.
La polul opus, în judeţ avem 10 localităţi unde există sub 10 persoane beneficiare de ajutor social. Este vorba despre Ariniş (9), Cicârlău (4), Dumbrăviţa (5), Gârdani (4), Groşi (6), Lăpuş (9), Săcălăşeni (4), Sălsig (9), Tăuţii Măgherăuş (4) şi Vima Mică, cu nouă persoane potrivit Legii 416.
Preluare: axanews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News