Cedarea imobilelor a fost decisă în ultima şedinţă de guvern, fără să fie comunicată public. Astfel, prin hotărâre de guvern, Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului a primit, gratuit, drept de proprietate pentru o construcţie de 1.494 metri pătraţi un teren de 3.104 metri pătraţi, Mănăstirea Polovragi din Gorj a devenit proprietară pe o construcţie de 72 metri pătraţi, iar parohia din Câmpina a primit în proprietate două construcţii în suprafaţă cumulată de 222 metri pătraţi şi un teren de 2.469 metri pătraţi. |n urmă cu o lună, s-a anunţat că pe agenda ultimei şedinţe de guvern dinaintea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale a fost inclus un proiect de hotărâre prin care Episcopia Ortodoxă Română a Maramureşului şi Sătmarului va primi gratuit de la Guvern, în proprietate, o serie de imobile ale statului pe care în prezent le are în administrare, prin Secretariatul de Stat pentru Culte.

Proiectul de act normativ a fost înregistrat la Guvern luni, 10 noiembrie, după ce la slujba din 8 noiembrie, conform imaginilor furnizate de presa locală, PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului, i-a îndemnat pe credincioşii din judeţele Satu Mare şi Maramureş, în faţa unor politicieni din coaliţia de guvernare, să se prezinte la urne şi să voteze în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale pe cel pe care l-a definit ca fiind "al nostru, un creştin ortodox, care îşi face semnul Sfintei Cruci".

La finalul şedinţei de atunci, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, a precizat că cele două proiecte au fost amânate pentru o dată ulterioară, deoarece sunt necesare "anumite evaluări". "S-au amânat, mai trebuie făcute nişte evaluări. S-a amânat pentru o dată ulterioară", a spus Calotă. Până la acel moment, Guvernul alocase din Fondul de rezervă mai multe milioane de lei pentru mănăstiri, catedrale şi centre eparhiale. Conform imaginilor furnizate de presa locală, PS Iustin Sigheteanu, episcop vicar al Maramureşului şi Sătmarului, le-a spus credincioşilor din judeţele Satu Mare şi Maramureş, la slujba de sâmbătă, că trebuie să fie "responsabili" şi să meargă mai mulţi la vot, pentru că au fost codaşi şi nu e frumos.

"De aceea, duminica viitoare - nu asta, de mâine, ci cealaltă - să daţi dovadă de iubire de neam şi ţară şi de purtare de grijă. Nu sunt demnitarii voievozi, nu mai avem capete încoronate, nici regi, dar sunt de-ai noştri şi e bine să le dăm credit pentru că fiecare a făcut cât a putut. Mai mult poate nu a putut, important, dacă nu pot face bine, să nu facă rău. Siguri că demnitarii sunt două tabere şi unii vor spune «Votaţi-l pe al nostru» şi ceilalţi, »Votaţi-l pe al nostru», iar noi vă spunem «Votaţi-l pe al nostru! Trebuie să fie creştin, să fie ortodox, să se închine, să facă Sfânta Cruce", a spus episcopul credincioşilor.

Canoanele bisericeşti interzic politica partinică

În 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române susţinea că îşi reînnoieşte solicitarea către membrii bisericii de a evita implicarea celrului în politică, arătând că propriile hotărâri şi canoane bisericeşti le interzic acestora să facă politică partinică şi să participe la campanii electorale, iar cei vor încălca aceste reguli şi legământul depus la hirotonie ar răspunde în faţa instanţelor disciplinare şi de judecată ale BOR, având de ales între cariera politica şi misiunea preoţească, pentru totdeauna, fără drept de revenire în cler. La sfârşitul lunii octombrie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că Biserica Ortodoxă Română s-a implicat, evident, în campania pentru prezidenţiale în sprijinul PSD, explicaţia ţinând de interesele financiare susţinute de Guvern, menţionând şi că "Victor Ponta nu a lăsat vreo icoană nepupată în România". Biserica s-a aflat constant în topul încrederii românilor reflectată în sondajele de opinie.

Citește și

loading...