Organizată de IRCCU de la Veneția în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Asociația Culturală Zestrea, expoziția va rămâne deschisă în intervalul 2—18 februarie, perioadă care coincide cu desfășurarea faimosului Carnaval de la Veneția și prin profilul său se va încadra pe deplin în peisajul cultural al urbei, ce constituie, prin prestigiul cultural și afluența de public înregistrată anual, un mediu de expunere de înaltă relevanță internațională.

Potrivit sursei citate, în accepțiune contemporană curentă, Transilvania, regiune situată în nord-vestul României, cuprinde atât spațiul intracarpatic al Transilvaniei medievale, cât și Maramureșul, Crișana și Banatul, ținuturi împreună cu care alcătuiește, sub aspectul culturii rurale, o arie relativ unitară. Dimensiunea interculturală definește fundamental această arie, în care elemente culturale mediteraneene, est-europene și vest-europene au coexistat. O parte din aceste elemente au fost amalgamate în creuzetul unei existențe cotidiene comune, altele fiind delimitate conștient, printr-un demers identitar țintit.

"Portul popular, funcțional în Transilvania până la jumătatea secolului al XX-lea, a ilustrat în cel mai înalt grad identitățile etnice și zonale din diferitele arii culturale transilvănene, caracterizate printr-un anumit specific istoric și economico-social. Elemente ale costumului tradițional sunt integrate și în vestimentația de mascare, caracteristică obiceiurilor de iarnă, prezente la toate etniile transilvănene, obiceiuri grupate la Crăciun și Anul Nou în mediul românesc și la așa numitul Fărșang — sărbătorit cu precădere de către comunitățile maghiare și săsești", amintește IRCCU de la Veneția.

Puternicul substrat ceremonial și social al acestor obiceiuri explică conservarea lor — în grade diferite — și în actualul context cultural rural, constituind și în prezent un prilej aparte de trăire comunitară.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News