Potrivit sursei citate, un fost polițist din Florida, care s-a refugiat la Moscova după ce a fost investigat de FBI, este unul dintre personajele-cheie din spatele acestei rețele.

O știre falsă de anvergură s-a rostogolit, recent, pe rețelele sociale, după ce a apărut pe un site obscur în limba franceză.

Site-ul a fost marcat între timp ca sursă de dezinformare (foto următoare).

Dacă povestea publicată aici ar fi fost reală, ar fi fost o adevărată bombă de presă.



Cum s-a răspândit în milioane de vizualizări o știre falsă despre mașina de lux cumpărată de Olena Zelenska din banii SUA

Textul spune că Olena Zelenska, prima doamnă a Ucrainei, ar fi cumpărat o mașină sport Bugatti Tourbillon pentru 4,5 milioane de euro sau 4,8 milioane de dolari. Extravaganta achiziție ar fi avut loc cu ocazia vizitei la Paris, unde soția președintelui ucrainean s-a dus pentru a participa la evenimentele dedicate Zilei Z - debarcarea aliaților în Normandia, acum 80 de ani.

Conform site-ului sursă, Zelenska și-ar fi cumpărat mașina cu bani din ajutorul financiar furnizat Ucrainei de Statele Unite ale Americii. Însă experții au semnalat anomalii ciudate pe factura postată online, menită să susțină afirmațiile din textul fake news.

Producătorul auto Bugatti a dat o dezmințire categorică, iar dealerul său din Paris a amenințat cu un proces împotriva autorilor știrii false. Între timp, aceasta a devenit virală.

Jackson Hinkle, un activist pro-Rusia și susținător al lui Donald Trump, a distribuit link-ul pe contul său de pe rețeaua X, unde a fost accesat de peste 6,5 milioane de persoane.

Alte câteva conturi X au răspândit povestea mincinoasă, fiind expuși cel puțin 12 milioane de utilizatori ai rețelei, conform estimărilor BBC.

Investigație BBC: Cum înfloresc și se răspândesc falsurile
Este doar un exemplu scos la suprafață de investigația BBC Verify, desfășurată pe parcursul a mai mult de șase luni și care a implicat examinarea a sute de articole de pe zeci de site-uri web.

Anul trecut, operațiunea cu site-uri false părea să încerce subminarea guvernului Ucrainei. Acum ținta s-a schimbat, fiind vizați alegătorii americani, notează BBC.

Nu toate știrile false au succes, dar unele au fost distribuite de persoane influente, inclusiv membri ai Congresului SUA, remarcă sursa citată.

Un alt fals care a devenit viral la începutul acestui an a vizat în mod direct politica americană. "Știrea" a fost publicată pe un site web numit "The Houston Post".

Sunt zeci astfel de site-uri cu nume americane, dar care, în realitate, sunt conduse de la Moscova, potrivit investigației radiodifuzorului britanic.

În acest din urmă caz, se afirma că FBI a pus ilegal sub ascultare stațiunea lui Donald Trump din Florida, Mar-a-Lago. Susținerea se încadrează perfect în afirmațiile fostului președinte al SUA, potrivit căruia sistemul juridic din țara sa a fost asmuțit împotriva lui pe nedrept și există o conspirație menită să-i zădărnicească realegerea la Casa Albă. De fapt, însuși Trump însuși a acuzat, la un moment dat, FBI-ul că îi spionează conversațiile.

Experții spun că operațiunea cu site-uri fake news este doar o parte a unui efort mult mai amplu, condus de Moscova, de a răspândi dezinformarea în timpul campaniei electorale din Statele Unite.

"Rusia va fi implicată în alegerile din SUA în 2024, la fel ca și alți actori statali. Din perspectiva operațiunilor pe social media, îi vedem deja intrând în luptă, punând presiune pe anumite teme controversate din politica americană", a declarat Chris Krebs, un oficial care, în calitate de director al Agenției de securitate cibernetică din SUA, a fost responsabil pentru asigurarea integrității alegerilor prezidențiale din 2020.

Investigație BBC: Houston Post, Chicago Crier, DC Weekley, site-uri cu nume americane dirijate din Rusia
Operațiunea analizată de BBC Verify utilizează Inteligența Artificială, IA, pentru a genera mii de articole postate pe zeci de site-uri cu nume precum Houston Post, Chicago Crier, Boston Times, DC Weekly și altele. Unele site-uri folosesc numele unor ziare reale, care și-au încetat activitatea cu ani sau decenii în urmă.

Majoritatea poveștilor de pe aceste site-uri se bazează pe știri reale colectate de pe alte platforme. Aparent, ele sunt rescrise de un software IA.

Ca element amuzant, în unele cazuri, odată cu "știrea", au fost publicate pe site-urile fake news și instrucțiunile către motoarele IA. De pildă, un astfel de text conținea fraza "rescrieți acest articol din perspectivă conservatoare".

"Știrile" sunt semnate de sute de jurnaliști inexistenți, cu nume fabricate și, în unele situații, cu poze furate de pe internet. De exemplu, fotografia scriitoarei americane Judy Batalion a fost folosită pentru a semna mai multe texte pe site-ul DC Weekly, numele asociat imaginii fiind Jessica Devlin.

"Am fost complet derutată. Încă nu înțeleg ce căuta fotografia mea acolo. Nu am nicio legătură cu acel site. Întreaga poveste m-a făcut mai conștientă că orice fotografie personală ajunsă pe internet poate fi folosită de altcineva", a declarat scriitoarea pentru BBC. Ea presupune că fotografia i-a fost furată de pe contul său LinkedIn.

Numărul enorm de "știri", de ordinul miilor în fiecare săptămână, și replicarea lor pe mai multe site-uri indică faptul că procesul de postare a conținutului generat de IA este automatizat.

Investigație BBC: narațiunile din rețeaua "CopyCop", citate de presa de stat din Rusia
Deseori, subiectele amestecă elemente din politica americană și ucraineană. O relatare fictivă vorbește despre o excursie de cumpărături la New York făcută de prima doamnă a Ucrainei și susține că aceasta ar fi avut un comportament "rasist" față de personalul unui magazin de bijuterii. În susținerea știrilor false, sunt folosite frecvent documente contrafăcute și clipuri postate pe YouTube.

Unele dintre falsuri "înfloresc" și obțin rate ridicate de angajament pe rețelele sociale, a arată Clement Briens, analist principal la compania de securitate cibernetică Recorded Future. Potrivit acestei companii, 120 de site-uri web au fost înregistrate pe domeniile corespunzătoare de internet în doar trei zile, în luna mai. Iar aceasta este doar una dintre numeroasele operațiuni de dezinformare cu originea pe Rusia.

Alți experți - de la Microsoft, de la Universitatea Clemson din Carolina de Sud și de la Newsguard, o companie care monitorizează site-urile de dezinformare - au urmărit, de asemenea, rețeaua. Newsguard menționează că a numărat cel puțin 170 de site-uri conectate la operațiunea numită "CopyCop" (Polițist la indigo, n.r.) din cauza fostului polițist american ce s-ar afla în spatele ei.

"Inițial, părea o operațiune de mici proporții. Cu timpul, a crescut semnificativ, iar persoane din Rusia au promovat în mod regulat astfel de relatări prin intermediul televiziunilor de stat și al oficialilor de la Kremlin. Aproape în fiecare săptămâna apărea o astfel de temă (în dezbaterea publică din Rusia, n.r.) provenind din această rețea", arată McKenzie Sadeghi, de la compania Newsguard.

Operațiunea "CopyCop": intră în scenă fostul polițist american
Potrivit BBC, unul dintre persoanele-cheie implicate în operațiune este John Mark Dougan, un fost pușcaș marin american care a lucrat ca ofițer de poliție în statele Florida și Maine în anii 2000.

Ulterior, Dougan a creat un site pe internet menit să colecteze informații despre fostul său angajator, biroul șerifului din Palm Beach County. Pe acest site, fostul polițist a publicat informații autentice și confidențiale, inclusiv adrese ale ofițerilor de poliție, alături de știri false și zvonuri. FBI i-a percheziționat apartamentul în 2016, moment în care a Dougan a fugit la Moscova.

De atunci, acesta a scris cărți, a relatat din părțile ocupate ale Ucrainei și a apărut în "grupuri de reflecție" rusești, la evenimente militare și la un post de televiziune deținut de Ministerul rus al Apărării.

Contactat de BBC prin mesaje text, Dougan a negat categoric că ar fi implicat în operațiunea cu site-uri fake news. Marți, el a respins ideea că ar fi avut cunoștință de "știrea" despre mașina sport Bugatti și Olena Zelenska.

În alte ocazii însă, el s-a lăudat cu abilitățile sale în răspândirea știrilor false și a dat de înțeles că este vorba de o formă de răzbunare împotriva autorităților americane.

"Pentru mine este un joc. Și o mică răzbunare", a susținut el, potrivit BBC.

Dougan a vorbit și despre canalul său YouTube, sancționat de mai multe ori pentru "reportajele" false din Ucraina și în pericol de a fi scos complet de pe platforma de partajare a conținutului video.

"Deci, dacă vor dezinformare, hai să o facem cum trebuie", a spus el la un moment dat.

"CopyCop" a lăsat dovezi digitale în urmă
Un număr mare de dovezi digitale arată legăturile dintre fostul ofițer de poliție american și rețeaua "CopyCop". BBC și experții consultați de radiodifuzorul britanic au urmărit adresele IP și alte indicii care au dus până la site-urile web administrate de Dougan.

Uneori, dovezile au fost afișate public. De pildă, pe site-ul DC Weekly a fost publicat, la un moment dat, un articol scris în replică la un material apărut în cotidianul The New York Times, în care era menționat Dougan.

Replica din DC Weekley afirma la un moment dat: "Eu sunt proprietarul (site-ului DC Weekley). Sunt cetățean american, veteran al armatei americane, născut și crescut în Statele Unite". Articolul se încheia cu adresa de e-mail a lui John Dougan.

BBC menționează că a relatat despre activitățile lui Dougan într-un articol anterior și, la scurt timp, o versiune falsă a site-ului radiodifuziunii britanice a apărut pentru puțin timp online. Site-ul fals era conectat la rețeaua lui Dougan, potrivit BBC.

Cel mai probabil, fostul polițist american nu este singura persoană care lucrează la operațiunea de CopYCop, iar cine o finanțează din umbră rămâne dificil de probat.

"Cred că este important să nu exagerăm rolul său în această campanie. S-ar putea (ca John Dougan) să fie doar un actor secundar și o țintă falsă utilă, pentru că este american", a estimat Darren Linvill, co-director al Media Forensic Hub de la Universitatea Clemson, care a urmărit rețeaua de site-uri fake news.

În ciuda aparițiilor sale în presa de stat din Rusia și în grupurile de reflecție legate de Kremlin, John Dougan neagă că ar fi plătit de administrația rusă.

"Nu am fost niciodată plătit de guvernul rus", a declarat el într-un sms pentru BBC.


Preluare: Antena3.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News
Patch-uri Custom Constan?a

Citește și