Soţii Nan spun că nu vor renunţa să lupte. „Se va face recurs. Merg mâine (n.red. vineri, 19 februarie) la avocat. Cazul va fi judecat de Tribunalul regional doar prin mai, iunie. Totuşi, nu ştiu ce şanse sunt. Pentru că aduc tot felul de dovezi false”, a explicat Mihaela Nan, mama celor doi copii preluaţi de autorităţile din Ţara Fiordurilor.

„Bianca arsă pe spate, Dragoş zgâriat pe faţă”

Familia acuză părinţii surogat că ar fi agresat copiii. „Am făcut multe plângeri împotriva lor. Se va face o anchetă şi la familia surogat. Atât pentru rele tratamente aplicate minorilor, cât şi pentru manipulare. Bianca era arsă pe spate, iar Dragoş era zgâriat pe faţă. Şi cred că Dragoş a fost lovit de tatăl surogat, întrucât îi este foarte frică de el. Prea multe nu ni se spune. Au spus că Biancăi i s-ar fi întâmplat totul la şcoală, iar Dragoş, la grădiniţă. S-ar fi bătut cu un alt copil”, a relatat pentru Glasul Maramureşului Mihaela Nan, temându-se ca părinţii surogat să nu le „distrugă” copiii. „Ne-a spus cineva de la Barnevernet. E de ajuns să declare copilul ceva şi ţi-l ia. Spuneau că lor nu le trebuie dovezi. Pentru că nimeni nu verifică”, a spus pentru Glasul Mihaela Nan. Mama fetiţei de şapte ani şi a băieţelului de un an şi şapte luni spune că ea şi soţul său şi-au văzut copiii ultima dată în data de 11 februarie. Iar acum, conform legislaţiei norvegiene, îi va mai revedea peste trei-patru luni, respectiv în total, de patru ori pe an. În tot acest timp, micuţii vor sta doar cu familia surogat. Această familie nu este una de gay, aşa cum s-a speculat în presa românească. Nu se ştie nici dacă au fost testaţi psihologic. Cel puţin acest lucru nu a fost comunicat familiei Nan.

Planuri de repatriere

S-a vorbit şi despre posibilitatea repatrierii micuţilor. „Nu cred că este posibil, dar se poate încerca. Este o lege prin care se poate da în plasament în familia lărgită până la încheierea procesului. Dar ei nu o aplică. Mama surogat ia foarte mulţi bani acum şi totuşi, îmi trimit mie toate facturile să le plătesc. Logic, Protecţia Copilului plăteşte, dar mama surogat şterge adresa ei şi ne trimite facturile nouă”, a relatat Mihaela Nan. În privinţa repatrierii, autorităţile maramureşene au făcut demersurile necesare. Atât cât s-a putut. Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului (DGASPC) Maramureş a fost înştiinţată despre caz, la începutul lunii ianuarie, de către Agenţia Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. În adresă se menţiona aşa – “Vă adresăm rugămintea de a dispune, în regim de urgenţă, realizarea demersurilor prevăzute de HG 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor neînsoţiţi şi asigurarea măsurilor de protecţie specială în favoarea acestora, precum şi verificarea disponibilităţii familiei extinse de a-şi asuma responsabilitatea pentru creşterea şi îngrijirea minorilor de a ne transmite informaţiile şi documentele respective”. “Colegii noştri din cadrul instituţiei s-au deplasat la familia extinsă, au evaluat rudele şi au formulat următoarele concluzii şi recomandări. Mai întâi, copiii să fie crescuţi într-un mediu familial securizant în care să li se asigure nevoile pentru dezvoltarea fizică, intelectuală şi psiho-socială, reintegrarea copiilor în cadrul familiei lărgite şi consilierea familiei Nan (unchiul şi mătuşa paternă) privind drepturile copiilor şi obligaţiile părinteşti. Astfel, în urma evaluării s-a dispus ca cei doi minori, după ce vor fi repatriaţi, să fie reintegraţi în familia unchiului patern. Este vorba despre doi copii - o fetiţă de 7 ani şi un băieţel de un an şi jumătate”, a arătat Adrian Mândru, purtătorul de cuvânt al DGASPC Maramureş.

Unchiul patern ar putea prelua copiii

Potrivit reprezentanţilor DGASPC Maramureş, în urma discuţiilor avute cu rudele din partea tatălui minorilor, s-a constatat că unchiul patern al minorilor, împreună cu familia, îndeplineşte condiţiile necesare pentru a-şi putea asuma responsabilitatea creşterii şi educării minorilor. “Ţinand cont de faptul că membrii familiei lărgite sunt de acord cu repatrierea copiilor şi reintegrarea acestora în familia lărgită, asumându-şi responsabilitatea creşterii şi ingrijirii minorilor, DGASPC Maramureş şi-a exprimat acordul privind repatrierea minorilor în conformitate cu HG 1443/2004 privind metodologia de repatriere a copiilor români neînsoţiţi şi asigurarea măsurilor de protecţie specială în favoarea acestora (şi anume reintegrarea acestora în cadrul familiei lărgite), considerând că nu există niciun factor de risc în ceea ce priveşte repatrierea şi integrarea în familia lărgită a minorilor”, a mai precizat Adrian Mândru.

Demisii la Barnevernet

În acest context, Enhetsleder Elizabeth Kræmer, directoarea Barnevernet din oraşul Tromso, în care locuieşte familia Nan, a demisionat, a descris presa din România, citând cotidianul local nrk.no. Asta nu înseamnă că legile norvegiene sunt bune sau proaste, ci doar că şefa regională a renunţat la funcţie în urma şirului de scandaluri în care a fost implicat Barnevernet, dar şi a acuzaţiilor aduse acestei instituţii, directoarea Enhetsleder Elizabeth Kræmer a decis să demisioneze. O dată cu ea au renunţat la funcţie şi alţi angajaţi ai Barnevernet din oraşul Tromso. Conform presei naţionale din România, asupra instituţiei Barnevernet din respectivul oraş norvegian au planat mai multe acuzaţii, celebru fiind un caz în care angajaţii au decis să-i ia unei femei copilul doar în urma unei discuţii telefonice cu ea. Mai exact, reprezentanţii Barnevernet au catalogat-o pe femeie cu “probleme psihice”, deşi nu o văzuseră niciodată şi nu aveau probe împotriva ei. Legătura cu Maramureş este faptul că în oraşul Tromso locuieşte şi familia Nan. Mihaela şi Dumitru Nan sunt acuzaţi că şi-au bătut copiii, deşi, spun părinţii, nu există nicio probă în acest sens. Cei mici au fost plasaţi în alte familii. “E doar o demisie de faţadă. Legile lor sunt aceleaşi. Aşa că oricine vine în locul ei tot la fel va proceda”, a fost de părere Mihaela Nan.

Citește și