Tema celei de-a X-a ediții a Festivalului "Primăvara Românească la Bruxelles", "Din Transilvania, Crișana, Banat și Maramureș în inima Europei", a avut ca scop valorizarea acestor patru regiuni din România, a identității lor culturale și sociale.

Numeroși belgieni, dar și turiști veniți de pe diverse continente au fost atrași de produsele expuse pe standurile amenajate cu acest prilej, de la specialitățile culinare, cum ar fi micii, până la oalele de ceramică sau iile.

Un tânăr american, care a afirmat că a auzit despre Transilvania, dar că nu știe foarte multe despre România, s-a declarat încântat de ceea ce a văzut. "Din câte am înțeles este sărbătoarea Transilvaniei. Nu știu foarte multe despre România", a spus tânărul, care a adăugat că, poate, într-o bună zi o să viziteze și țara noastră. "De ce nu? Nu am avut un motiv să merg încă, dar de ce nu? Ar putea să existe o oportunitate în viitor", a spus acesta, întrebat dacă are în intenție să viziteze și România.

La fel au spus și doi turiști japonezi, care știau despre România doar că s-a aflat mult timp sub regimul lui Nicolae Ceaușescu și, bineînțeles, despre Nadia Comăneci. Ei s-au arătat plăcut impresionați de cum anume arată portul popular românesc. "Suntem turiști și s-a întâmplat să fim aici, în piață. Am văzut costumele populare românești doar la TV", au spus aceștia. Și ei au afirmat că și-ar dori să ajungă să viziteze și România. "Am vrea, la un moment dat, să vizităm și partea de Est a Europei, pentru că ni se pare interesantă, lucru care include și România", au mai spus aceștia.

În schimb, doi tineri din Paris, dar originari dintr-o insulă din Oceanul Indian, au spus că știu mai multe despre România, deoarece au prieteni români. Și ei s-au declarat încântați de produsele expuse la standurile amenajate în cadrul festivalului și de spectacolul organizat cu acest prilej. "Este foarte frumos ceea ce vedem, este o altă cultură. Plănuim să mergem în România, nu însă în viitorul foarte apropiat, dar plănuim", au afirmat ei.

Printre cei prezenți la festival s-a aflat și ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Marian Pop, care a afirmat că intenționează să cumpere, de la un meșter popular olar din Prundu Bârgăului, pentru cabinetul său, din fondurile sale proprii, câte 20 de căni pentru ceai și 20 de cești pentru cafea. Originar din Maramureș, Pop nu a ratat prilejul de a proba și un clop, pălărie specifică zonei sale.

În ceea ce-l privește pe meșterul olar, originar din Prundu Bârgăului, acesta a făcut și o demonstrație în fața belgienilor, pentru a le arăta cum anume se ajunge la produsul finit. "Este foarte interesant ca oamenii să vadă cum se ajunge la produsul finit. Îmi face plăcere să lucrez demonstrativ, mă simt în elementul meu", a spus artistul popular.

Tot din Bistrița-Năsăud a fost prezentă la Bruxelles și Adriana Tăut, reprezentanta primei întreprinderi sociale din acest județ, cu un stand de unde vizitatorii au putut achiziționa Povila de Bârgău, o dulceață de prune fără aditivi sau zahăr, precum și goblenuri sau tricouri decorate cu mărgele.

PUBLICITATEA venit la festival, tot din Bistrița-Năsăud, pentru a-și prezenta creațiile — costume populare, pieptare, brâie etc — și artistul popular Virginia Linul. "Am făcut și vreo doi bani și ne pare bine că am văzut și Bruxelles-ul, că în alte părți am mai fost", a declarat aceasta.

O doamnă din Bogdan Vodă, județul Maramureș, Ileana Bizău, aflată pentru prima dată la Bruxelles, i-a atras pe străini cu păpuși îmbrăcate în costum popular, șosete de lână făcute pe cinci ace și zgărdane.

Un alt stand căutat a fost cel la care a expus Margareta Armanko, din Brașov, care realizează pe diverse obiecte de lemn — farfurii, căni pentru cafea, tăvi, casete de bijuterii, rame pentru oglinzi — motive cu pictură tradițională din Țara Bârsei, de inspirație săsească cu preponderență. "Pictura are modele inspirate de pe lăzi de zeste și blidare vechi de două-trei sute de ani. Este realizată cu vopsele acrilice, așa încât obiectele realizate sunt ecologice. Farfuriile se pot folosi, se pot spăla, nu sunt toxice, ele nu sunt doar de decor", a declarat aceasta.

Țara Moților a fost reprezentată la festival de mai mulți artiști populari.

"Reprezentăm Țara Moților în inima Europei și am venit cu mult drag", a spus Carmen David, din Arieșeni, care le-a arătat străinilor cum anume se coase o zadie (vestă de lână — n.r.). "Puțină lume se mai ocupă de cusutul manual, fiindcă este migălos și destul de greu, dar merită", a afirmat ea. Carmen David a expus și trăistuțe, costume populare, veste, fețe de masă, prosoape etc. "Noi am venit aici cu scopul de a ne promova produsele, dar și de a le vinde", a declarat Carmen David.

Un alt meșter popular din Arieșeni, Traian Mocan, le-a arătat străinilor prezenți în piața în care a avut loc festivalul cum anume se realizează un tulnic artizanal, confecționat din lemn de molid sau brad. Străinii au putut alege și o serie de produse din lemn, cum ar fi "ciubere" pentru flori, serviciu pentru țuică, fluiere făcute din lemn de plop etc.

Traian Mocan a confecționat și tulnicele lungi de 2,5 metri cu care i-au impresionat pe străini tulnicăresele din Avram Iancu și Arieșeni prezente la festival, care au acompaniat-o și pe solista Alexandra Vădan.

Grupuri și ansambluri folclorice din Beiuș și Teiuș au susținut mai multe reprezentații în cadrul festivalului.

Gabriel Cotabiță și Daniel Iancu au fost, de asemenea, printre artiștii care au urcat pe scena ridicată în Marche aux Poissons din Bruxelles.

Desfășurat în acest an sub patronajul Delegației Transilvaniei, Crișanei, Banatului și Maramureșului, festivalul a fost organizat de Casa de Cultură Belgo-Română Arthis, în colaborare cu Consiliile Județene din Bistrița-Năsăud, Timiș și Maramureș, Casa de Cultură din Beiuș și Primăriile din Cîmpeni, Teiuș, Reșița și Năsăud, cu sprijinul Departamentul pentru Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE și Primăria Orașului Bruxelles.