În ultima vreme, ne-am confruntat cu fenomene meteo greu de imaginat în Maramureș! Minitornade pe verticală și orizonatală, inundații la fiecare furtună mai serioasă ori caniculă zdrobitoare în zonele montane. Nu ar mai trebui să ne mai mirăm de nimic dacă privim cu atenție cum ne pleacă pădurile, iar odată cu ea, fauna și flora cu care, odinioară, ne mândream, notează axanews.ro
Suprafețe întregi de pădure au rămas „chele” în Maramureș. Tăiați legal sau ilegal, arborii au fost “făcuți felii” și transportați în alte zări de “băieții deștepți”. Nu o dată, organele de anchetă au scos la iveală rețele întregi de indivizi care efectiv au devalizat pădurile. Pentru acești indivizi înamorați de puterea banului, nu a mai contat că, pe termen lung, vom avea de suferit cu toții.
# Sute de mii de hectare, puse la pământ
300.000 de hectare de pădure au fost tăiate în România în perioada 2001-2016, potrivit unei platforme online denumite Global Forest Watch, care publică hărți interactive pe baza imaginilor furnizate de sateliți ai NASA, arată o anchetă jurnalistică a pressone.ro. Datorită acestei platforme, putem înțelege și urmări, pe orice regiune dorită, fenomenul deforestării din România. Județele în care s-a tăiat cel mai mult în cei 15 ani sunt, în ordine, Suceava, Harghita, Maramureș și Cluj, arată ancheta. O altă informație interesantă furnizată de sateliții NASA și prelucrată de Global Forest Watch este că, în 2010, pădurile acopereau mai mult de un sfert din suprafața României, mai precis 26%. În ceea ce priveşte suprafețele pe care s-au plantat sau regenerat păduri, platforma oferă informații doar pentru intervalul 2001-2012. Este vorba despre un total de 154.000 de hectare, indică ancheta jurnalistică.
# Maramureșul, pe nefericitul coridor al tăierilor
Potrivit hărților interactive publicate de Global Forest Watch, Suceava este judeţul care a pierdut cea mai mare suprafaţă de pădure în perioada 2001-2016, şi anume 46.300 de hectare. (Media pe ţară, în aceeaşi perioadă, este de 7.100 hectare). Pădurile cele mai afectate se află în aria administrativă a comunelor Cârlibaba, Poiana Stampei, Broșteni, Dorna Candrenilor și Moldovița. Al doilea cel mai afectat judeţ de tăierile masive de pădure este Harghita, cu 31 de kilohectare (kha), din zonele Toplița, Tulgheș, Bilbor, Gheorgheni şi Joseni. Urmează judeţul Maramureș, cu 22 kha. Cele mai afectate zone de aici sunt Borșa, Vișeu de Sus, Poienile de sub Munte, Săpânța, Repedea. Într-un soi de coridor deprimant al defrișărilor, această regiune se adaugă Sucevei, iar apoi coboară înspre Bistrița-Năsăud și Neamț. În Maramureș, 67 de zone administrative sunt responsabile de pierderea a circa 56% din pădurile județului în perioada 2001-2016, au observat cei de la pressone.ro. Județul Cluj se află pe locul 4 în acest clasament toxic al deforestării, cu 17 kha (17.000 de hectare). Cele mai păgubite comune sunt cele din munţii Apuseni − Măguri Răcătău, Beliș, Valea Ierii, Mărgău și Mărișel.
# Vecinii din Bistrița, în același ton
Din Argeș, între 2001 şi 2016 au dispărut 16 kha de pădure, cel mai mult din comunele Rucăr, Nucșoara, Căpățânenii Pământeni, Zgripcești și Bughea de Sus. În ultima vreme, în această zonă au început campanii de plantări și regenerări, probabil din cauză că pur și simplu nu mai există pădure care să poată fi exploatată. Din judeţul Bacău, între 2001 şi 2016 s-au tăiat 13 kha de pădure, mai cu seamă din Agăș, Asău, Făget, Palanca și Brusturoasa. Agășul a pierdut 12,4% din pădurea pe care o avea, suprafaţă care absorbea 514 kilotone de dioxid de carbon. În județul Alba s-au tăiat 11 kha, cel mai mult din Șușag, Cugir, Bistra, Arieșeni și Albac. În Șușag s-au tăiat arbori care ar fi putut absorbi 352 kilotone de emisii poluante. Aceeași suprafață de 11 kha a fost deforestată, între 2001 şi 2016, în judeţul Bistrița-Năsăud, cu precădere din Tiha Bârgăului, Romuli, Şanţ, Bistrița Bârgăului și Telciu. Comuna Tiha Bârgăului a pierdut 8,4% din suprafața împădurită, echivalentul puterii de absorbție a 227 de kilotone de emisii de dioxid de carbon. În Neamț s-au tăiat 10 kha, de la Grințieș, Tarcău, Dămuc, Poiana Teiului şi Pipirig. Ultimul județ din “top 10” al deforestării, Mureșul a pierdut 9 kha, cel mai mult din Ibănești, Lunca Bradului, Răstolița, Stânceni, Vătava. Numai în Ibăneşti s-a ras 6,9% din suprafața cu păduri, adică echivalentul puterii de absorbție a 311 kilotone de emisii de dioxid de carbon.
# Cordonul de frontieră, cel mai afectat
În cazul în care ai dat vreun ocol sau două prin Maramureș, ai observat, cu siguranță, că se taie peste tot. Evident, în unele zone, se taie cu autorizație în acest sens, întrucât, în localitățile care dețin păduri, oamenii au cote pentru lemne de foc. Ancheta celor de la pressone.ro au indicat cinci localități unde s-a tăiat mai mult în perioada 2001-2016, spune platforma online Global Forest Watch. Interesant sau nu, ele sunt situate pe cordonul de frontieră, într-o formă sau alta, adică “la mai mică vedere”. Pe raza celor cinci unități administrativ-teritoriale sunt suprafețe întinse de pădure, cu diverși proprietari.
# 80% sunt păduri de fag și frasin în Repedea
În Repedea, primarul Ioan Miculaiciuc spune că, în ultima vreme, nu s-au înregistrat astfel de situații. “Avem două, trei firme și cam atât. Am scos lemn la licitație, însă nu a vrut nimeni să cumpere. Ce s-a tăiat s-a replantat la loc. Nu am avut tăieri masive, recent. Chiar am fost pe Muntele Farcău recent și sunt păduri întregi, dese. Poate se tăia mai mult acum vreo șapte ani, însă s-a modificat Codul Silvic. Nu se mai poate fără acte, automat se vede numărul de mașină, iar lemnul trebuie marcat. În zona noastră multe firme s-au dus în cap și avem mulți plecați în străinătate. Nu e cine să lucreze în domeniu. Zona noastră nu a fost atât de căutată de tăietori, fiindcă 80% din păduri sunt de fag și frasin. Tăietorii căutau mai degrabă esență tare, căutau molid. Mai degrabă mergeau în zona Poieni sau în Vișeu-Borșa, unde 80% sunt păduri de molid”, a explicat, pentru AxaNews.ro, Ioan Miculaiciuc, primarul comunei Repedea.
# 75% din pădurile din Săpânța se regenerează singure
În Săpânța, sunt păduri către Baia Mare, dar și către Giulești sau Mara. Aici, primarul Gheorghe Stan spune că nu s-a tăiat atât de mult recent, însă susține că, în urmă cu vreo 7-9 ani, tăierile erau ceva mai “puternice”. “Nu am mai avut depășiri în ultimii, mai de mult au mai fost, unii au tăiat mai mult decât erau cotele. Aveau voie 25 metri cubi și tăiau și duceau din pădure 40 metri cubi. Însă, în prezent, totul se face conform aranjamentului silvic. În Săpânța nu tare am avut situații neplăcute, mai degrabă în vecini, la Câmpulung la Tisa. Acolo s-a tăiat mult după 1989. Când au văzut că se produc inundații, s-au mai liniștit. I-a mai liniștit și Codul Civic. Oricând poți verifica un transport de material lemnos. Noi ne mândrim că, în aproximativ 75% din suprafață, pădurea se regenerează singură. În afară de acest 75%, Ocolul Silvic face plantări frecvent”, a explicat, pentru AxaNews.ro, Gheorghe Stan.
# Numai 55 de hectare de pădure sunt ale comunei Poienile de sub Munte
Situație mai ciudată în Poienile de sub Munte. Primarul Ștefan Oncea spune că primăria deține suprafețe foarte mici din totalul de pădure aflat pe raza sa administrativ-teritorială. „Ideea este că noi nu avem păduri în proprietatea primăriei. Numai Ocolul Silvic și Regia Pădurilor. Ei au competențe. Poate că s-a tăiat mai mult decât este raportul tăiere-creștere, noi nu avem idee. Am vrea să fim proprietari, întrucât am aborda altfel tematica aceasta. Noi avem numai 55 de hectare și alea în două amplasamente (n.red. – în condițiile în care este cea mai mare comună din Maramureș, este adevărat, ca populație)”, a explicat, pentru AxaNews.ro, Ștefan Oncea.
Preluare: axanews.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News