Suntem (eu şi familia mea) de origine armeană (după mamă, Szongott Szidonia, suntem 100% de origine armeană, ba mai mult, suntem înrudiți cu familia pictorului Hollósy Simon. Mai exact, verișoara primară Elisabeth (Erzsebet), fata lui Korbul Veronica, era bunica mamei mele, adică străbunica mea.

Elisabeth se naște în anul 1843 și se căsătorește în anul 1865 cu Szongott Tivadar (Theodor), născut în anul 1831 în Gherla. În anul 1869 se naște băiatul Szongott Janos (Johanes).

Szongott Janos (Johanes) în anul 1909 se căsătorește cu KARACSONYI MARGIT și din această căsătorie se naște Szongott Janos fiu și Szongott Szidonia fiică. Amândoi copiii se nasc în Poienile de sub Munte, Szongott Janos rămâne în continuare în Poienile de sub Munte și Szongott Szidonia şi Fornvald Alexandru se căsătoresc, apoi se mută la Sighet.

Din aceste două familii au rămas copiii care trăiesc și astăzi în Poienile de sub Munte, adică: Szongott Alexandru, Bella, Magdalena, Elisabeta și Ștefan, respectiv Fornvald Nicolae, Anton, Elisabeta și Andrei în Sighetu Marmației.

Mai specific că o parte din familia Korbul (Korbuly) și Szongott provine din Gherla și se instalează în Maramureșul istoric, mai concret în Sighetu Marmației în anii 1840.
Despre familia Korbuly, Szongott Kristof a scris o carte foarte detaliată, intitulată ,,Familia Korbuly”. În această carte este descrisă originea familiei Korbuly, venită din Armenia și stabilită în Gherla. Despre pictorul Hollósy Simon se scrie foarte puțin din cauză că părinții nu au rămas în Gherla și au venit în Sighetu Marmației.

În continuare, vreau să dau câteva date despre familia Hollósy, care până în prezent, nu au apărut în baza de date. Datele respective le-am scos din Biroul de Carte Funciară și din arhiva mamei mele Szongott Szidonia.

A. Situația materială a familiei Hollósy.

Părinții pictorului Hollósy Simon au fost Hollósy Simeon și Maly Anna, bunicul Korbul Karacsony (Crăciun) și străbunicul Korbul Bogdan. Au avut o proprietate în Sighetu Marmației, str. Foter nr. 13, azi, Piața Libertății nr. 13, formată din casă, anexe gospodărești și teren în suprafață de 4.528 m.p., înscrisă în Cartea Funciară nr. 382 nr. topo. 879.

Imobilul familiei Hollósy, respectiv, imobilul înscris în Cartea Funciară la poziţia subliniată mai înainte a fost dezmembrat, o mică parte trecând în favoarea locuitorilor din Sighet. În anul 1923 banca de credit a vândut imobilul.
La ora actuală, fosta casă Hollósy este transformată în întregime în spațiu comercial. Referitor la averea imobiliară, anexez schițele de C.F. vechi și noi.

Pictorul Hollósy Simon a avut trei frați : Istvan, Jozsef și Irma (și nu Maria sau Anna cum apare în diferite publicații).

Tatăl pictorului Hollósy Simon, respectiv, Hollósy Simeon, a decedat în anul 1880 și tot în același an Simon a pictat o lucrare denumită ,,MOARTEA TATĂLUI NOSTRU”, într-o cameră din casa Hollósy unde au fost prezenţi nevasta și frații pictorului. Această cameră se poate vedea și astăzi la parterul casei pe partea dreaptă. Seamănă perfect cu tabloul pictat de Hollósy.

După anul 1880 pictorul Hollósy Simon merge la München, Germania, unde împreună cu alți pictori înființează Școala de Pictură din München.

Revine în țară peste 17 ani, adică în anul 1897 și împreună cu mai mulți pictori înființează Școala de Pictură din Baia Mare. Am specificat acest lucru, deoarece când pictorul Hollósy Simon era plecat în Germania, frații lui, Istvan și Jozsef, așa cum rezultă din C.F. 382 la sarcini, împrumută de la Banca de credit din Maramureș o sumă de 30.000 forinți (pe vremea aceea Baia Mare și împrejurimile nu au aparținut județului Maramureș). Suma respectivă, frații pictorului (Istvan și Jozsef ) nu o pot restitui, astfel că toată averea familiei Hollósy (casa și terenul) trece în proprietatea băncii.

Nu pot înțelege cum moștenitorii legali, pictorul Hollósy Simon și sora sa, Irma, au fost excluşi de la moştenire. Așa se explică faptul că după revenirea în țară a pictorului Hollósy, acesta nu vine în Sighet în casa părintească, ci se duce la Baia Mare, localitate care pe vremea aceea avea 6.000 de locuitori, în timp Sighetul avea în jur de 24.000. Hollósy Simon înființează Școala de Pictură în Baia Mare, nu în Sighetu Marmației.

La începutul secolului al XX-lea s-a ivit o ceartă între Hollósy Simon și ceilalți pictori din Baia Mare, în principal cu pictorul Reti, în urma căreia părăsește Școala de pictură din Baia Mare. Nici de data asta nu se instalează în Sighet, deoarece casa părintească nu i-a mai aparținut și s-a mutat în Teceu Mare (Ucrania) și împreună cu alți pictori a lucrat în Teceu și a făcut lucrări diferite. Era îndrăgostit de munții Neresenu Mare și Neresenu Mic aflați la ora actuală pe teritoriul României.

Hollósy Simon a decedat în Teceu Mare în 8.05.1918, slujba de pomenire a fost pe data de 9.05.1918, iar înmormântarea a avut loc în 10.05.1918 lângă părinții lui din cimitirul romano-catolic din Sighet.

De înmormântarea pictorului Hollósy Simon s-a ocupat soția lui, Steffens Janka originară din Linz (Austria), sora lui Hollósy Irma, măritată Csiky, Steffens Mariana, cumnata (soția fratelui). Probabil, pe vremea respectivă, fratele Jozsef era decedat.

Referitor la mormântul pictorului Hollósy Simon, se spune că nu e același cu cel de astăzi, că a fost deshumat și a fost reînmormântat în loc central, în fața capelei din cimitirul romano-catolic.

În anii 1990 când am fost și eu consilier parohial romano-catolic, am observat că din cimitirul romano-catolic dispar pe rând monumentele familiilor armene din motiv că nu au avut urmași. Atunci am solicitat ca mormintele existente să fie salvate, aspect cu care a fost de acord tot consiliul.

B. Propuneri:
Întotdeauna, înainte de alegerile locale, U.D.M.R. Sighetu Marmaţiei a fost solicitat de către partide pentru sprijin de vot pentru a câștiga Primăria.
La ultima ședință a fost o mare neînțelegere în privința primarului și eu personal cu încă două persoane am fost de acord cu susținerea candidaturii actualului primar, Horia Scubli. După întâlnirea cu domnul Scubli am solicitat acordarea numelui a două străzi, respectiv, Hollósy și Leövey Klára.

Domnul Scubli a promis că va face totul pentru acordarea denumirii. Am soliciat ca numele Hollósy să-l primească strada unde este casa memorială Hollósy. Într-adevăr, acest lucru este foarte greu de realizat deoarece sunt foarte multe societăți comerciale și foarte mulți locuitori în zonă. Pentru acest motiv, vin cu propunerea ca parcul central să fie denumit ,,Parcul Hollósy” și în interiorul lui să fie amplasată o statuie a pictorului Hollósy.

Menționez că în Teceu Mare (Ucraina) astăzi există casă memorială Hollósy, str. Hollósy și statuia Hollósy. La fel există str. Hollósy în Baia Mare.

În Sighet, unde s-a născut pictorul Hollósy Simon și unde a fost înmormântat nu există stradă cu numele său. Referitor la parcul ,,Hollósy”, sunt de acord ca lucrările necesare: măsurătorile topografice, reabilitarea parcului cu amplasarea statuii, proiectul și obținerea documentației necesare să fie făcute pe cheltuiala proprie, respectiv, a familiei mele, Fornvald Andrei.

Propun ca acest lucru să fie realizat până pe data de 08-10 mai 2018, când va avea loc comemorarea a 100 ani de la decesul pictorului Hollósy Simon.

Pe lângă organizatorii de la evenimentul din 25.03.2017, rog să fie invitați reprezentații U.D.M.R., atât locali, județeni și naționali precum și reprezentanții armenilor din Teceu Mare și Ungaria, inclusiv domnul parlamentar Varujan Vosganian.

Solicit acest lucru deoarece la inaugurarea plăcii comemorative a casei natale a artistului au fost prezenți reprezentații oamenilor de cultură din Sighetu Marmației, Baia Mare, Cluj-Napoca, Ungaria, Teceu Mare, Televiziunea maghiară din România.

Este foarte lăudabil că la 160 de ani după nașterea lui Hollósy Simon se organizează acest eveniment comemorativ inițiat de către Uniunea Armenilor din România, Sucursala Baia Mare și participă la acest eveniment și președintele armenilor din România, domnul Varujan Vosganian.

Având în vedere că este vorba de un artist (pictor) de renume mondial, propun ca pe lângă înființarea parcului ,, Hollósy” cu amplasarea statuii, să fie preluată sau eventual cumpărată și transformată o parte din casa Hollósy (cel puțin două camere situate la parterul clădirii) în Casa memorială Hollósy.

Sunt convins că în acest sens ne pot ajuta Primăria Sighetu Marmației, Uniunea Armenilor din România (filiala Baia Mare), U.D.M.R. (local, județean și național), Asociația Armenilor din Ungaria și chiar Ministerul Culturii din România și din Ungaria.

Sper că acest lucru va fi posibil la comemorarea a 100 de ani de la decesul pictorului, în 08.05.2018. Referitor la program, era bine ca pe lângă vizitarea picturii Cetatea Hustului aflată în casa Mihalyi de Apșa să fie inclusă și vizitarea Bisericii romano-catolice din Coștiui, unde este află tabloul Sf. Maria.

Dacă sunt solicitări despre familiile armene din Sighetu Marmației din sec. XIX și începutul sec. XX, pun la dispoziție copiile xeroxate. Cele mai importante familii de armeni din Sighetu Marmației sunt familiile arhiepiscopului romano-catolic de Alba-Iulia, Jakubinyi Gyorgy, dar şi altele, precum Iagamos, Darvai, Nitzki, Nastur și alții.

Redactat: Fornvald Andrei

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News