Codruț Șereș a primit cinci ani de închisoare pentru aderare la un grup infracțional și șase ani închisoare pentru trădare prin transmitere de secrete, urmând ca el să execute pedeapsa cea mai grea, de șase ani.
Zsolt Nagy a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracțional.
Alte condamnări: Michal Susak (cetățean ceh) — 10 ani închisoare (patru ani și zece luni pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și zece ani de închisoare pentru complicitate la spionaj); Mircea Călin Flore (senior director CSFB Europe Ltd. Londra, cetățean româno-englez) — 9,6 ani închisoare (patru ani și zece luni de închisoare pentru inițierea unui grup infracțional transnațional și nouă ani și șase luni de închisoare pentru complicitate la spionaj).
Consultantul internațional Vadim Benyatov a fost condamnat la 10 ani închisoare pentru spionaj, iar Stamen Stanchev a primit pedeapsa cea mai mare din acest dosar, respectiv 11 ani de închisoare.
Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației a primit șapte ani de închisoare; Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la șase ani de închisoare, Gabor Kerekes — cinci ani de închisoare, iar cetățeanul turc Mustafa Oral a fost condamnat la cinci ani închisoare.
Decizia nu este definitivă și poate fi atacată cu recurs tot la Înalta Curte de Casație și Justiție.
În martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe foștii miniștri Codruț Șereș și Zsolt Nagy, acuzați de aderare la un grup infracțional organizat cu caracter transnațional și trădare prin transmitere de secrete.
În același dosar mai sunt acuzați consultanții internaționali Stamen Stancev și Vadim Benyatov, Kerekes Gabor, Călin Mircea Flore — senior director Credit Suisse First Boston (CSFB) Europe Ltd. Londra, cu dublă cetățenie română și engleză, cetățeanul ceh Michal Susak, Mustafa Oral, de origine turcă, Dorinel Mucea (fost adjunct al șefului Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie din Ministerul Economiei) și Radu Donciu (fost consilier al ministrului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației).
Potrivit procurorilor, Vadim Benyatov a inițiat și constituit un grup infracțional organizat extern, format din Stamen Stancev, Susak Michal și Mustafa Oral, la care au aderat și pe care l-au sprijinit Dorinel Mucea și Mihai Radu Donciu.
Grupul era concentrat pe obținerea de date și informații secrete referitoare la privatizarea unor societăți strategice românești din domeniile energetic și de comunicații.
Acuzațiile se referă la privatizarea SC Electrica Muntenia Sud SA, vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA București și SC Avioane SA Craiova aflate în portofoliul Ministerului Economiei, consultanță în vederea privatizării SN Radiocomunicații SA.
De asemenea, ei sunt acuzați și în legătură cu adjudecarea licitației pentru asigurarea consultanței în vederea restructurării și privatizării CN Poșta Română, selectarea prin licitație a consultantului internațional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acțiunile deținute de statul român la Romtelecom.
Anchetatorii mai susțin că, în perioada 2005-2006, în calitate de ministru și președinte al Comisiei de privatizare a SC Electrica Muntenia Sud SA, Codruț Șereș ar fi contribuit intelectual și material la culegerea, obținerea și transmiterea de date și informații confidențiale, secrete economice și comerciale.
În rezoluțiile întocmite de procurori se arată că fostul ministru al Economiei ar fi avut mai multe întâlniri, în cursul anului 2005, cu bulgarul Stamen Stancev, pentru a pune la punct un act normativ ce urma să fie promovat în Guvern, privind vânzarea unui pachet de 8% din acțiunile Petrom, aflat în portofoliul MEC-OPSPI, în favoarea Asociației salariaților Petrom (PAS), controlată de Liviu Luca. Proiectul de lege nu a fost adoptat însă de Guvern, din cauza opoziției unor miniștri.

Citește și