Conducătorul suprem ştia că a primit prima maşină, dar în realitate era al treilea autoturism fabricat la Piteşti. Primele două aveau oarece deficienţe de ansamblare (primul) şi culoare (al doilea), care s-au remediat ulterior.

„Pe 20 august, eu i-am făcut revizia, iar pentru defilarea de pe 23 august, am mai pregătit alte nouă maşini. Pe 22 august s-a produs primul accident cu un autoturism „Dacia 1100“ , mergând în drum spre Bucureşti. Era din coloana care urma să participe la defilare. A intrat într-un copac şi l-am reparat peste câteva zile. În locul acestuia am adus alt autoturism ca să completăm coloana. Am lucrat la Uzina de Automobile Piteşti, până în octombrie 1969, după care am revenit în Baia Mare, fiind primul şef de service din municipiu“, spune inginerul Strebeli.

Fondată în 1966, uzina a valorificat autoturisme în 44 de ţări. A avut 13.800 angajaţi care au fabricat peste două milioane de maşini.

# Construcţie în timp record
Automobile Dacia S.A. este cel mai mare producător român de automobile, care din septembrie 1999 aparţine grupului francez Renault. Obiectul de activitate al societăţii îl constituie producerea şi comercializarea de automobile, piese auto, maşini unelte şi instalaţii pentru industria de automobile.

Pentru a reduce timpul între proiectare şi lansarea în producţia de serie a unui autoturism, autorităţile române au considerat necesară producerea unui autoturism sub licenţă obţinută de la un producător străin. Se dorea o licenţă pentru un autoturism din clasa medie, cu o capacitate cilindrică cuprinsă între 1.000 şi 1.300 cm3 şi să se producă între 40.000 şi 50.000 automobile pe an. La licitaţie au participat Renault, Peugeot, Fiat, Alfa Romeo şi Austin Martin. Însă, după vizita istorică a preşedintelui francez Charles de Gaulle în România din 1966, s-a luat decizia la nivel de partid ca uzina „Dacia“ să producă autoturisme sub licenţă Renault.

Contractul a fost semnat în septembrie 1966. Construcţia Uzinei de Autoturisme a în-ceput în 1966 şi s-a încheiat într-un timp record, de doar un an şi jumătate. La 1 iulie 1968, încep testele la cele 217 staţii de lucru din uzină, iar în luna august a aceluiaşi an se testează primul motopropulsor. Din 1968 şi până în 1972, aproximativ 44.000 de autoturisme Dacia 1100 au fost produse, în 1970 apărând o uşoară modificare estetică la partea frontală. A mai fost produs, deşi în număr limitat, modelul 1100S, cu două perechi de faruri şi un motor mai puternic, folosit de poliţie şi în cursele de raliu. Puţine au mai rămas în stare de funcţionare.

# Primul 10 din promoţie şi singurul care nu a avut restanţe la examene
După 1989 s-a construit „Dacia Solenza“, iar între anii 1991 şi 1996, „Dacia“ a comercializat modelul „Dacia 1325 Liberta“, cu un design provenit din cel al „Daciei 1200“, produs în anii ’80. După 10 ani de aşteptare (1995), „Dacia“ lansează primul model 100% românesc sub numele „Dacia Nova“. Modelul avea un aspect învechit şi pornea cu un handicap apreciabil.

În 1998, anul în care s-au aniversat trei decenii de la producerea primului automobil „Dacia“, pe porţile uzinei a ieşit autoturismul cu numărul 2.000.000. În acelaşi an este lansat motorul de 1,6litri cu injecţie monopunct produs de firma Bosch, ce echipează modelul „Dacia Nova“.

În 1999, „Renault“ achiziţionează 51% din capitalul „Dacia“, lansând noi modele („SuperNova“, „Solenza“, „ Logan“, „Logan MCV“, „Logan Steppe“, „Logan Van“, „Logan Pick-Up“, „Dacia Sandero“), iar modelele „Logan“ şi „Logan MCV“ au fost restilizate.

În octombrie 2009, Automobile „Dacia“ a achiziţionat compania Auto Chassis International (ACI) România. În cadrul Salonului Auto de la Geneva din 2010, a fost prezentat „Dacia Duster“, primul SUV din istoria acestei mărci. O lună mai târziu, preşedintele Traian Băsescu devine primul proprietar din România al unui model „Duster“.

# Iubitor de femei şi maşini
Maramureşeanul Istvan Strebeli nu a participat la construirea modelului SUV şi nici la altele care au apărut ulterior. A fost pasionat de maşini, trecând astfel prin toate fazele de proiectare, construcţii, montaj general. A fost la secţiile: casierie, vopsitorie, tapiţerie, montaj mecanic, finisări, livrări. În finalul carierei s-a ocupat de reparaţii auto în Baia Mare, până la pensionare. Acum are 74 de ani şi dacă ar lua-o de la început tot în industria automobilului ar lucra.

„Eu am vrut să fiu specialist în ceva. Mi-au plăcut femeile şi maşinile. Voiam să mă fac doctor ginecolog sau specialist în automobile. Înclinaţie a fost spre a doua meserie, citind toată istoria automobilistică din lume. Eram trei maramureşeni, care am absolvit Institutul Politehnic Braşov, Specializarea Automobile. Am fost adjunct şef de promoţie în cele trei grupe, care totalizau 74 de studenţi. Am fost primul care a primit o notă de 10 şi tot primul care mi-am luat toate examenele, fără a avea restanţă pe toamnă. Când am absolvit am venit acasă, mi-am făcut bagajele şi m-am întors la Colibaşi pentru a lucra în uzină. Ceilalţi au plecat pe litoral. M-am dedicat acestei meserii şi nu-mi pare rău“, spune inginerul Strebeli.

# Maşini pentru studenţi şi raliuri
După Dacia 1100, a urmat Dacia 1300, care a intrat în producţie în august 1969, un model sub licenţa R12, fiind prezentată la saloanele auto de la Bucureşti şi Paris. Modelul 1300 era o berlină cu patru uşi şi tracţiune pe faţă. Între 1970 şi 1980, „Dacia „ dezvoltă o întreagă gamă de modele ce va cuprinde mai multe tipuri de vehicule de persoane şi utilitare. Astfel, în 1970 apar versiuni ale „Daciei 1300“ berline, printre care 1300 L (de la „lux“), 1300 LS („lux super“, destinată membrilor importanţi ai PCR), în 1973 este lansat modelul break, iar în 1975 modelul „Dacia 1302“ (gen papuc, fabricat în 2000 de exemplare, până în 1982). „Dacia“ a mai produs şi un model de dubă numit „Dacia D6“, copie a modelului Renault Estafette. Dar pentru că şi Bucureştiul producea în uzinele T.V. (Tudor Vladimirescu) o dubă similară, producţia „Dacia D6“ a fost limitată, pentru a nu crea concurenţă.

După 1985, „Dacia“ încearcă să producă un model pentru oraş, acest model purtând numele „Dacia Lăstun“ sau „Dacia 500“, fiind produs la Timişoara. Era echipat cu un motor de 499 cm?, cu 22 CP şi un consum de 3,3 l/100 km. Însă, modelul este scos din fabricaţie după 1989 datorită problemelor de calitate şi a preţului ridicat.

Tot în anii ’80, „Dacia“ a mai produs modelul „Dacia 2000“,variantă restilizată a modelului 1300, „Dacia 1310“. „Dacia“ s-a vândut şi în Anglia, sub numele „Dacia Denem“. Varianta de vârf includea geamuri electrice, jante de aliaj şi cutie de viteze cu 5 trepte. ARO 10 s-a vândut sub numele de „Dacia Duster“. În aceeaşi perioadă de timp s-a produs şi „Dacia 1310 Sport“.

La salonul din 1980, mulţimea a admirat Braşovia, un coupé bazat pe modelul 1310, creat la un atelier din Braşov. Conducerea şi-a dat acordul pentru începerea producţiei şi, din 1981, o variantă în două uşi, „Dacia Sport 1410“, a fost produsă pentru tineretul din acele timpuri. Aceste maşini erau foarte populare şi în cursele de raliu, iar piloţi ca Nicu Grigoraş au modificat vechile motoare de Renault, obţinând performanţe uimitoare. În 1985, inginerii de la Dacia încep proiectarea primului autoturism de concepţie 100% românească.

# Pasionat de ştiinţe exacte şi de motoare
Zilele trecute a sărbătorit 55 de ani de la absolvirea Liceului (Colegiului) „Gheorghe Şincai“ din Baia Mare. În anul 1963 a obţinut menţiune la Olimpiada de Fizică desfăşurată la nivel national. „Eram evidenţiat în Gazeta de Matematică şi Fizică a liceului. Eram pasionat de ştiinţele exacte, iar apoi de motoare. În anul 1970 mi-am achiziţionat primul autoturism „Dacia 1300“ crem (A40). Am avut şi alte mărci, însă îndrăgostit am rămas tot de „Dacia“.

Acum este prieten bun cu băisprianul Liviu Ilieş, membru Retromobil Club România, organizator al expoziţiilor de automobile fabricate în România. Participă la multe dintre acestea şi este fericit că are ocazia să mai vorbească, prietenilor şi celor interesaţi, despre autoturismele fabricate în ţara noastră. Este mândru că din mâinile sale a ieşit primul autoturism de oraş, românesc, fabricat la noi în ţară. Pentru că recent şi-a sărbătorit şi ziua de naştere îi dorim inginerului Strebeli să aibă parte de sănătate şi fericire.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News