Au început munca în 2010 și au trecut aproape trei ani până ce albumul a fost gata de lansare. Ineditul acestui proiect constă în faptul că nu urmărește doar schimbările socio-economice ale satului românesc ci surprinde și elemente definitorii ale vieții pe care o duc oșenii sau maramureșenii în orașele din Occident.

„Este un album excepțional, din toate punctele de vedere, realizat de unul dintre cei mai buni fotografi nu doar ai României, ci ai sud-vestului Europei. A muncit trei ani la acest proiect iar rezultatele au fost pe măsura efortului depus”, ne-a declarat negreșteanul Remus Țiplea, unul dintre susținătorii acestui proiect, un fotograf recunoscut la rândul lui inclusiv pe plan internațional.

„ Mândrie și beton este un proiect despre transformările recente petrecute în satele tradiționale, în mod special în cele din Țara Oașului și Maramureș, în urma masivei plecări la muncă în străinătate. Dar mai ales este un proiect despre oamenii din spatele acestor transformări”, spun autorii albumului, pe site-ul de promovare www.mandriesibeton.ro

Căruțe, căsuțe și port tradițional Vs bolizi, vile și garderobe occidentale

Albumul „Mândrie și beton” nu relevă doar modificările suferite de satele tradiționale din această zonă, ci surprinde, prin intermediul fotografiilor, coexistența elementelor tradiționale românești alături de cele ale modernismului importat din Occident. Astfel, putem găsi în aceeași fotografie o casă veche țărănească, alături de o impozantă vilă cu arhitectură modernă. Sunt surprinse bolide hi-tech, alături de căruțe trase de cai, bătrâne în port tradițional alături de tinere în toalete cumpărate de la Paris sau Roma.

Toate aceste contraste arată că schimbarea satelor oșenești sau maramureșene nu este nicidecum încheiată, și, în ciuda influenței culturii occidentale, spiritul tradițional românesc rezistă cu brio în această zonă a țării.

Bătrânii satului, transformați în diriginți de șantier

Așa cum sugerează și titlul albumului, proiectul fotografului Petruț Călinescu se centrează pe schimbările arhitecturale și competiția generată de acestea în rândul celor plecați la muncă în străinătate. Banii câștigați cu trudă în Occident se regăsesc în construcțiile impunătoare, ale căror lucrări sunt supravegheate de cei rămași acasă, cel mai adesea părinții și bunicii celor plecați.

„În timpul anului, spun realizatorii proiectului, unele sate din România sunt pustii. Nu se mai aud vitele care se întorc acasă, nici găini, nici copite de cai. Coloana sonoră a satului tradițional românesc s-a transformat parcă peste noapte într-un zgomot înfundat de betoniere, iar bătrânii satului în diriginți de șantier”.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News