Am luat potecile muntelui încă din zori, împreună cu primarul comunei Târlişua, Vlăduţ Purja, ghidul nostru, care cunoaşte muntele ca în palmă, senatorul Ioan Deneş, un bun sportiv, cel mai sprinten dintre noi la urcatul muntelui, viceprimarul comunei, Florin Pop, directorul şcolii, Forai Mihael Simion, oameni deosebiţi, apoi bistriţenii Alexandru Câţcăuan-directorul Casei de Cultură a Sindicatelor (originar de pe aceste plaiuri, care ştie fiecare colţişor), scriitorul Olimpiu Nuşfelean, care se bucura de minunile muntelui, pe care îl privea mereu în zare din satul natal, Şieu Sfântu, directorul Beni Cocean, îmbrăcat precum badea Cârţan, purtând şi desagii cu cărţi.

Apoi să nu uităm de preoţii care ne-au însoţit- Timoftei Găurean (Agrieş), Vasile Motogna (Halmasau), Maftei Hiticas (Borleasa), Simion Sigartău ( Târlişua), ce-i care ne-au însoţit cu rugăciuni pe drumul muntelui. Ne-a însoţit apoi, pe drum, primarul din Zagra, Dumitru Buşcoiu. A fost o experienţă unică, pe creste de munte, ajungând într-un loc mirific, pe care l-am descoperit pas cu pas.

De sus, de la monumentul aşezat în apropierea cerului, lumea se întinde ca în palmă.

Primarul comunei Groşii Ţibleşului, din judeţul Maramureş, ing.Nicolaie Burzo, la îndemnul Părintelui Protosinghel Gavril şi a Maicii Stareţă Stavrofora Pamfila de la Mănăstirea Piatra Fântânele judeţul Bistriţa-Năsăud şi a Monahului Andrei Giurgi, original din Groşii Ţibleşului, de la Mănăstirea Vad judeţul Cluj, cu sprijinul locuitorilor comunei Groşii Ţibleşului, a reuşit ridicarea unui monument înalt de 5 m, chiar pe cel mai înalt vârful din Ţibleş (1839 m) situat la graniţa celor două judeţe Maramureş şi Bistriţa-Năsăud şi a celor patru comune: Groşii Ţibleşului, Târlişua, Zagra şi Dragomireşti, monument care să vegheze în timp peste aceste ţinuturi. Un soclu de o monumentalitate aparte, ce se vede acum din toate ţinuturile creştineşti ce se aşează la poalele muntelui. Crucea din granit a fost adusă pe bucăţi cu elicopterul, cu ajutorul armatei, prin Baza 71 Aviaţie Câmpia Turzii.

Vremea bună era să strice planurile constructorilor, însă, în momentul în care şi clopotul ( donaţie de Sergiu Petric) a fost comandat şi a sosit la depozit, ceaţa, vântul şi ploaia au dispărut ca prin minune, iar Crucea s-a ridicat spre lauda Învierii. Piatra a fost sculptată de meşterii Cornel Lucaci-Groşi, şi Cristian Moldovan- Măgura Ilvei şi zidită de Adrian Horţ. Şi pentru că este o poartă spre Cer, ea a fost însoţită de arcada de lemn realizată de meşterul popular Ionel Pop-Groşi, ce înfăţişează spirala infinitului. Un rol important a avut şi Raal-Prundu Bârgăului, prin elementele metalice inscripţionate.

Sfinţirea acestui monument, creştin-ortodox, a fost făcută, în prezenţa unui sobor de 20 de preoţi, de către P.S. Vasile Someşanul – episcop vicar al Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, pe care îl admir şi pentru dârzenia de a călca Ţibleşul, pe jos, kilometri buni. Minunile sunt mari. Una dintre acestea, este, de acum, pe Ţibleş. Acolo unde au venit mulţime de credincioşi de pe toate văile, vremea bună însoţindu-i. Trebuie să fim mândri de această realizare.

Ştim că dintru început Dumnezeu s-a descoperit omului pe înălţimile munţilor. Pe Ararat s-a oprit corabia lui Noe, în Sinai ni s-au dat cele 10 porunci, pe Tabor Hristos şi-a arătat slava feţei Sale Dumnezeieşti şi, mai presus de toate, pe Golgota a adus Biruinţă prin Cruce. Aşa se face că smeriţii fii ai Munţilor Ţibleş au adus închinare şi recunoştinţă Cerului, pentru binefacerile primite de la strămoşi de-a lungul tumultoasei noastre istorii.

Citește și

loading...