Spuneam și cu alt prilej (vezi articolul A fi sărac nu-i o rușine, a fi mizer e grozăvie) că nu sărăcia exterioară (impusă sau autoimpusă) este cel mai mare rău cu care se confruntă oamenii. Firește, cu esențiala diferență dintre cele două forme existențiale: prima, rezultatul legilor strâmbe și al cârmuirilor ticăloase, se repercutează dezastruos asupra grosului unei populații, pe când cea de-a doua, rezultatul unui act conștient și voluntar, se răsfrânge transfigurator asupra individului în cauză și are efecte întăritoare asupra unei părți dintre semenii acestuia.

Mult mai grav este atunci când sărăcia impusă acționează atât de categoric asupra caracterelor cu fundamente material-aparențiale, încât respectivii inși îmbrățișează mizerabilismul resemnării și al totalei indolențe față de lăuntric (în exclusivitate ăștia se conduc după „Ce-i în mână nu-i minciună”), față de semeni și - desigur – față de mediul înconjurător.

Adică taman ce se întâmplă acuma în România: suntem codașii Uniunii Europene (UE) la nivelul de trai și fruntașii ei la poluarea cu gunoaie! Dar nu neîntrerupta și agasanta poluare „în mic” (ambalaje și resturi azvârlite cu monumentală nesimțire sau poate de-al dracului lângă coșuri și tomberoane, la iarbă verde, în apă și pe malurile râurilor), ci adevărați munți de deșeuri la grămadă (resturi menajere, cartoane, sticlă, metal), pe care – cu binecuvântarea autorităților județene și cutremurătoarea nepăsare/incompetență a ministerului de resort – primăriile ba le aruncă în gropi necorespunzătoare, însă atât de rentabile pentru descurcăreții cu relații politice sus-puse, ba le duc în alte județe, deseori la sute de kilometri distanță, unde la fel au fost îngropate/șutite zeci de milioane de euro de la UE pentru niște improvizații halucinante.

De pildă, fără să țină câtuși de puțin cont de uriașul impact asupra mediului (păduri decimate pe mai multe hectare, ape infestate), Consiliul Județean Suceava a cocoțat groapa de gunoi pe vârful unui munte, vasăzică în coasta localnicilor și în văz-mirosul turiștilor!

Precizez ceea ce am aflat pe internet de la procesatori, cum că deșeurile cu grijă selectate, bunăoară așa ca-n țările avansate, pot fi valorificate în proporție de 100%! Lesne de înțeles că acest proces depinde în totalitate de responsabilitatea cetățenilor, care (cazul Japoniei) fie că sunt de mici educați în acest sens (la noi, cale lungă, anevoioasă și nesigură), fie că sunt atinși la buzunar prin amenzi și tarife mult mai consistente.

Va fi cândva și la noi exemplara curățenie de pe alte meleaguri (primele impresii ale turiștilor străini după intrarea în România sunt generate de starea drumurilor și de curățenia din instituții și locuri de parcare, respectiv pe străzi, pe marginea drumurilor și în parcuri), ori vom continua să ne lamentăm și să-i acuzăm pe alții că, la propriu, am ajuns groapa de gunoi a Europei?!...

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News