La Vatican, Papa Francisc va fi cel care va vesti Învierea Domnului, prin aducerea Luminii sfinte în Catedrala Sfântul Petru. Apoi, conform tradiţiei, el va boteza mai multe persoane care vor să treacă la catolicism.

Fervoarea religioasă va cuprinde şi Ţara Sfântă. Numeroşi oameni din întreaga lume sunt aşteptaţi să sărbătorească Învierea Domnului chiar în locurile unde a trăit şi s-a sacrificat Iisus.

La Ierusalim, Biserica Sfântului Mormânt, credincioşii vor aştepta răbdători în noaptea de sâmbătă spre duminică să îşi aprindă lumânările la locul unde s-a produs miracolul Învierii.

De regulă, în perioada Sărbătorilor Pascale, spre locurile sfinte din Israel şi Cisiordania se îndreaptă atât de multe grupuri de pelerine încât unele fac rezervări cu luni de zile înainte, pentru a fi sigure că reuşesc să intre la slujbele de Paşte. Anul acesta, însă, seria de atacuri comise de palestinieni în Israel a dus la o scădere semnificativă a numărului de pelerini. Jamal Khader, rectorul Seminarului Patriarhal Latin, de la Ierusalim, a declarat pentru The Guardian că numărul pelerinilor care au vizitat Ţara Sfântă după războiul din Gaza, din 2014, a scăzut semnificativ. Iar numărul mare de atacuri cu cuţitul din ultimele şase luni a dus la o deteriorare şi mai mare a situaţiei.

Oamenii sunt descurajaţi de avertismentele guvernelor din întreaga lume de a evita călătoriile, dar şi de reticenţa companiilor de asigurări de a oferi poliţe pentru vacanţe la Ierusalim, a explicat Khader.

“Străzile din Oraşul Vechi sunt aproape goale”, a spus el. Mai multe persoane au fost înjunghiate de palestineni, în zona de nord a Oraşului Vechi, în ultimele luni.

“Mulţi turişti îşi schimbă programul pentru a evita Oraşul Vechi. Şi nu numai turiştii şi pelerinii, ci şi palestinenii localnici îl evită, din cauza prezenţei masive a soldaţilor israelieni", spune Abu Ahmed, proprietarul unui magazin din Oraşul Vechi, citat de The Guardian.

Betleem, oraşul naşterii lui Iisus, aflat în Cisiordania şi separat de Ierusalim de un zid construit de israelieni, a fost afectat şi mai tare în ultimii doi ani.

“Turismul este o parte foarte importantă a economiei Betleemului. Oamenii au făcut investiţii majore, dar multe hoteluri sunt închise, goale sau au foarte puţin clienţi”, a precizat Khader.

Din octombrie 2015 până în prezent, palestinienii au ucis 28 de israelieni şi doi americani în atacuri pe stradă, majoritatea cu cuţitul. Sute de oameni, printre care şi un turist român, au fost răniţi.

La Vatican, în inima catolicismului, Paştele are loc anul acesta sub semnul atentatelor de la Bruxelles şi al crizei refugiaţilor. În timpul slujbei din Vinerea Mare, Papa Francisc a criticat valul de violenţă fără precedent al islamiştilor. El a condamnat “expresiile fundamentalismului şi actele teroriste comise de adepţii unor religii, care profanează numele Domnului şi care folosesc numele Său pentru a-şi justifica violenţa fără precedent”.

De asemenea, el i-a criticat pe politicienii care alimentează conflictul şi pe “dealerii de arme care alimentează ceaunul războiului cu sângele nevinovat al fraţilor şi surorilor noastre şi care le dau copiilor lor pâine înmuiată în sânge pentru a mânca”.

Mai mult, Suveranul Pontif a denunţat “conştiinţa indiferentă şi anesteziată” a Europei în faţa crizei refugiaţilor.

Duminică, Papa va rosti binecuvântarea “Urbi et Orbi” (Către oraş şi lume) şi va transmite un mesaj din balconul central al Basilicii Sfântul Petru.

Zeci, chiar sute de mii de oameni sunt aşteptaţi să asiste la acest eveniment impresionant.

De ce sărbătoresc catolicii şi ortodocşii Paştele în date diferite

Catolicii şi protestanţii din întreaga lume sărbătoreas duminică Paştele, în timp ce ortodocşii îl vor sărbători la 1 mai.

În principal, există două motive pentru care creştinii sărbătoresc Învierea Domnului la date diferite.

Primul este că Biserica Ortodoxă foloseşte Calendarul Iulian, în timp ce restul creştinilor folosesc Calendarul Gregorian. Calendarul Iulian este cu 13 zile în urma celui Gregorian.

În 1582, Papa Grigore al XIII-lea a decis să reformeze calendarul după care funcţionează Biserica Catolică. Noul calendar a primit numele de Calendarul Gregorian, este mai precis din punct de vedere astronomic decât cel Iulian şi este folosit în prezent de aproape toată lumea. Calendarul creat de Iulius Cezar era cu 11 minute prea lung, iar, de-a lungul secolelor, s-a decalat faţă de fenomenele naturale, precum schimbarea anotimpurilor.

În consecinţă, în timpul pontificatului lui Grigore, echinocţiul de primăvară, de exemplu, nu mai pica pe 21 martie – dată convenită de preoţi în anii ‘300 pentru echinocţiu. Astfel, Papa a tăiat, pur şi simplu, 13 zile dintr-un an, pentru a reface echilibrul. În plus, anii centenari, precum 1900 şi 2000, pot fi bisecţi numai dacă sunt divizibili cu 400.

În 1923, un sinod al Bisericilor Ortodoxe a fost convocat la Constantinopol şi a luat o decizie foarte controversată la acea dată. Bisericile participante au hotărât să preia Calendarul Gregorian pentru aproape toate sărbătorile, cu excepţia Paştelui, a cărui dată este calculată în continuare după Calendarul Iulian.

În consecinţă, catolicii, protestanţii şi ortodocşii pe rit nou sărbătoresc Crăciuniul, Boboteaza şi alte sărbători simultan, însă Paştele şi sărbătorile corelate, precum Înălţarea Domnului, pică în date diferite.

Ocazional, data Paştelui coincide pentru toţi creştinii. Acest lucru se întâmplă atunci când prima lună plină de după echinocţiu are loc târziu, după 3 aprilie. Fenomenul a avut loc în 2010, 2011, 2014 şi va mai avea loc în 2017 şi în 2034.

În primele trei secole ale creştinismului, nu exista o dată universală pentru Învierea Domnului. Bisericile din diferite părţi ale lumii urmau tradiţii diferite. Unii creştini sărbătoreau Paştele în prima duminică după Pesah, supranumit “Paştele evreiesc”, alţii în aceeaşi zi.

Această problemă a fost ridicată de preoţii care au luat parte la primul Sinod Ecumenic, din 325, de la Niceea. Ei au stabilit o formă de calcul pentru a stabili data Paştelui în concordanţă cu desfăşurarea evenimentelor din Biblie.

Astfel, Paştele este sărbătorit în prima duminică de după prima lună plină de după echinocţiul de primăvară, dar numai dacă aceasta pică după Pesah. Pentru a se asigura că nu există confuzii în legătură cu echinocţiul, preoţii au convenit să fixeze data acestuia pentru 21 martie (în prezent, 3 aprilie în Calendarul Iulian).

În epoca modernă, însă, Biserica Catolică şi cele Protestante au decis să nu mai respecte faptul că Paştele creştin ar trebui să pice după cel Evreiesc.