Moiseiul este una dintre cele mai mari și mai vechi comune din Maramureș, situată în nordul județului, pe cursul superior al râului Vișeu, între orașele Borșa și Vișeu de Sus, la depărtare de 136 de kilometri de Municipiul Baia Mare, reședința actuală a județului și la 70 kilometri de Sighetu Marmației, reședința istorică a Maramureșului, arată site-ului www.manastireamoisei.ro.

Hotarul Moiseiului are o suprafață de 113 kilometri pătrați, cea mai mare parte formată din munți și dealuri.

Potrivit tradiției un om bogat și bun creștin și-a dăruit moșia sa drept loc de mănăstire. Într-o zi de vară fiind la lucru pe acel loc, la făcutul fânului, după mai multe ore de muncă, fiind obosit, s-a lăsat pe pajiște, la umbra unui brad, să se odihnească. Cum s-a culcat, a auzit glas de clopot în pământ. La început nu i-a venit să creadă, dar clopotul a continuat să sune. A chemat atunci oamenii care erau cu el la lucru. Toți au auzit glasul clopotului.

Omul a spus atunci: "Loc sfânt este acesta!" și l-a dăruit pentru mănăstire. Documentele confirmă dania, menționează site-ul citat.

Mănăstirea Moisei de călugări are hramul "Adormirea Maicii Domnului" — 15 august, zi de pelerinaj cu veche tradiție, până în Moldova, și în 2 februarie — "Întâmpinarea Domnului", hramul de iarnă.


Mica biserică de lemn, datând din secolul XIV, este atribuită de tradiție lui Moise Coman, ridicată în amintirea fiului său, monahul Grigore.

Vechea bisericuță după aproape două sute de ani a ajuns în stare de degradare, necorespunzătoare și neîncăpătoare. O nouă biserică a fost ridicată de călugărul Iosif, probabil stareț al așezământului la acea vreme. Pe o bârnă din peretele sudic al bisericii este scris: "Această biserică nouă au ridicat-o călugărul Iosif în anul Domnului 1599", potrivit site-lui mănăstirii.

Noul lăcaș a rezistat tuturor vicisitudinilor naturii și tuturor valurilor istorice. A fost ferit de arderea tătarilor din 1717, care au aprins o mulțime de biserici din Maramureș, chiar și în satul Moisei au fost arse două biserici atunci. A scăpat și de distrugerile generalului Bukow, comandant militar și guvernator al Transilvaniei, care a dezlănțuit o prigoană necruțătoare împotriva românilor ortodocși care nu acceptaseră unirea cu Biserica Romano-Catolică și a ras de pe suprafața Transilvaniei aproape toate mănăstirile ortodoxe.

Biserica este construită din lemn de molid și a fost așezată pe o fundație construită din piatră brută, puțin ridicată deasupra solului. Bârnele sunt late și îmbinate la capete în stilul coadă de rândunică.

Are lungimea de 12,5 metri, iar lățimea de 4,5 metri. Altarul are 4/2,5 m. Este împărțită în altar, naos și pronaos, iar în față are pridvor.

Acoperișul este unitar, iar deasupra pronaosului se ridică turnul și coiful cu crucea.

Pictura se păstrează numai fragmentar, în cea din catapeteasma se pot identifica registrele și chipurile sfinților. Masa din sfântul altar este format dintr-un trunchi de copac, pe care se află tăblia mesei formată din două scânduri de molid.

Intrarea în biserica este foarte joasă. Ușa este formată din două scânduri, cioplite din trunchiuri groși.

Mănăstirea este citată documentar în 1637, ca rezidență a episcopului Dumitru Pop.

Biserica actuală de lemn a fost sfințită de mitropolitul Transilvaniei, Sfântul Ierarh Sava Brancovici, în 1672, când s-au pus temeliile vieții mănăstirești ca metoc al Mănăstirii Putna. Ceremonia de sfințire a avut loc în prezența delegaților din Moldova, care au adus cărți și daruri, dovadă a legăturilor cu mănăstirile bucovinene.


Biserica nouă din zid, a fost construita între 1910 și 1911, în stil neoclasic, cu pictură numai pe iconostas. Biserica are formă de cruce dimensiunile fiind: 28 metri lungimea, 12 lățimea 35 înălțimea. Este împărțită în altar, naos și pronaos, iar în față are pridvor deschis, și patru coloane cu înălțimea de zece metri, care susțin frontonul cu icoana hramului, "Adormirea Maicii Domnului".


Poarta de intrare și zidul de piatră ce împrejmuiește incinta au fost construite în 2008-2011.

Complexul de la Moisei include și un altar de vară, construit în stil maramureșean, care deservește pentru slujirea în sobor, la hramuri, când curtea mănăstirii devine neîncăpătoare pentru zecile de mii de credincioși.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News