Analiza a fost întocmită pe baza datelor obţinute de la Direcţia Naţională Anticorupţie, care a publicat 3.125 de comunicate referitoare la condamnările definitive în cazurile instrumentate de către procurorii anticorupţie, în perioada 2010 — 2014, informează Agerpres.

În ceea ce priveşte condamnările în această perioadă, 2.143 au fost cu suspendare, în timp ce 982 cu executare.

"Un lucru care nu este evident — uitaţi-vă la o comparaţie între pedepsele cu executare şi pedepsele cu suspendare, între două categorii de persoane: persoane cu funcţii importante şi persoane cu funcţii neimportante, primii nu sunt la risc atât de mare ca restul lumii, dovadă că ei iau totuşi mai mult pedepse cu suspendare decât pedepse cu executare faţă de simplii `muritori`", a afirmat preşedintele SAR, Alina Mungiu Pippidi.

Un alt aspect relevat de Harta corupţiei locale este reprezentat de ponderea mare a primarilor condamnaţi pentru corupţie în perioada menţionată. Astfel, între 2010 şi 2014 au fost condamnaţi definitiv 56 de primari şi 16 viceprimari.

"Cert este că avem oameni foarte corupţi ca primari, pe care lumea continuă să îi aleagă, (...) pentru că oamenii nu au de ales. Am găsit o asociere semnificativă între numărul de condamnări DNA pe un judeţ şi participare la vot. Lumea nu se duce la vot sau se duce din ce în ce mai puţin la vot în judeţele corupte, pentru că percepe că nu are de ales. Aceiași oameni politici se prezintă din partea feluritelor partide și percepţia este că sunt toţi la fel de corupţi", a arătat Pippidi.

Ea a explicat că baza de date pe care s-a construit Harta corupţiei locale va fi disponibilă pe site-ul www.romaniacurata.ro, harta fiind interactivă şi uşor de utilizat de cei interesaţi.

"Ceea ce ne interesează pe noi este corupţia la nivel sistemic şi controlul corupţiei, capacitatea societăţii de a păstra corupţia ca o excepţie, pentru că niciodată n-ai să poţi să-l opreşti pe unul, care e profund imoral, să ia o mită, dar ceea ce încerci să oprești este să nu ai o vamă în general coruptă, să nu ai o poliţie în general coruptă, să nu ai un fisc în general corupt", a declarat Pippidi.

Ea a vorbit despre patru arii pe care s-au concentrat cercetările: alocare de contracte publice, alocare de servicii către cetățeni, alocări către guvernul subnaţional — "celebrul fond de rezervă" și favoritismul în materie de legislație.

"E interesant de urmărit și de spus așa: din 100 de legi pe care le dă Parlamentul României, câte din ele sunt cu adevărat legi în interesul general, pe care un studiu de impact, de politici publice etc le-ar putea dovedi, și câte din ele în realitate favorizează grupuri între care poți găsi o legătură cu cei care au inițiat sau au aprobat legea", a afirmat Pippidi.

Ea a adăugat că ceea ce încearcă SAR să facă este o abordare ştiinţifică a corupţiei, de la fapte, la baze de date, deoarece acestea permit o perspectivă sistemică pe care nu o poţi avea din cazuri individuale.

"Noi încercăm să ne mutăm de la situaţia în care lucrăm pe cazuri — cazuri pe care lucrăm în continuare cu drag—, dar partea interesantă este cum lucrăm în general şi aici avem mai multe exemple, cum ar fi condamnările în dosare DNA pe județe, pe care le-am agregat într-o hartă interactivă", a mai spus directorul SAR.