Astfel, o parte dintre localnici, care au activat în minerit, au decis să-și încerce șansele în turism exploatând potențialul zonei, alții au început să investească sume mici de bani în pensiuni turistice, cabane și locuri de campare în vecinătatea pârtiilor de schi, în timp ce alții și-au extins afacerile în domeniul schiabil, așezând orașul Cavnic pe harta stațiunilor de iarnă din România.

„A existat un moment de declin economic după închiderea minelor, când peste 1.000 de oameni din oraș și satele învecinate au rămas fără locuri de muncă. Mina din Cavnic asigura o mare parte din veniturile orașului, o întreagă mică economie locală se învârtea, susținea și depindea de minerit. Zona are o tradiție în minerit ce se pierde în timp și e renumită pentru locurile de unde se exploatau metalele nobile, neferoasele, adică aur, argint, cupru, wolfram, zinc și alte metale care au contribuit la formarea economiei românești după al Doilea Război Mondial. Primii pași în turism au fost modești, apoi s-a extins și i-a atras pe cei cu potențial financiar care au investit etapizat. Deși fosta mină ar fi putut transformată în muzeu, acest lucru n-a mai fost posibil, turiștii având ce vedea și asculta despre trecutul mineritului, administrația locală s-a concentrat pe susținerea turismului", a declarat, miercuri, pentru AGERPRES, primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț.

Autoritățile susțin că după finalizarea lucrărilor la domeniul schiabil Cavnic din Munții Gutâi și amenajarea a șapte pârtii de schi cu lungimi ce oscilează între 800 și 2.200 de metri, pensiuni, moteluri și cabane, mulți turiști români și străini au ales orașul Cavnic ca destinație de vacanță. Pârtiile sunt potrivite atât începătorilor, cât și profesioniștilor. Majoritatea pârtiilor de schi au iluminat nocturn, tunuri de zăpadă, telescaune și posibilități de campare, dar și un acces convenabil din DJ 184, drum care traversează orașul și baza domeniului schiabil.

„Vârful de sezon este iarna, perioada sărbătorilor de iarnă, a vacanțelor prelungite, cât și mini-vacanțele de sfârșit de săptămână, când turiștii, chiar și din Ungaria, dau o fuga în Cavnic pentru a se bucura de ultima zăpadă. Turiștii au parte de toate facilitățile posibile unei mici stațiuni montane așezate la peste 1.000 de metri altitudine și majoritatea celor care învață să schieze la noi revin în sezonul următor", a spus Oana Poienar, proprietar al unui domeniu schiabil din Cavnic.

Vicepreședintele CJ Maramureș, Gabriel Zetea, a declarat la rândul său că orașul Cavnic este printre puținele localități din județ care au reușit să repornească economia locală prin turism după închiderea activităților miniere.

„Mineritul, metalurgia, prospecțiunile geologice și o întreagă industrie ce furniza servicii pe verticală acestor profile extractiv-prelucrătoare au dispărut prin anul 2007, când statul a oprit subvenționarea domeniului. Cavnicul e printre puținele localități din județ care prin ambiția și efortul financiar al localnicilor s-a orientat spre turism. Rezultatele au început să apare după ce domeniul schiabil din Munții Gutâi a început să funcționeze, iar pensiunile și motelurile au început să ofere servicii și în extra-sezon", a spus Gabriel Zetea.

De asemenea, CJ Maramureș are în stadiu de finalizare peste 55 km de drum județean (DJ 184) care traversează Cavnicul și domeniul schiabil, investiție în valoare de 22 milioane de euro.

Orașul Cavnic are peste 5.000 de locuitori, iar printre obiectivele turistice se numără Biserica romano-catolică Sf. Varvara, din 1812, Stâlpul tătarilor, Logolda — ruinele primei topitorii de metale prețioase construite în secolul al XIX-lea și Rezervația Naturală "Grădina Regelui" formată în anul 1742.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News