"În această inițiativă cea mai mare problemă în fiecare an, pot să zic, este mâncarea ! În acest festival, Drumul lung spre Cimitirul Vesel, noi nu vrem grătar, cârnați și mici, ci vrem mâncare de la sat! În momentul în care nu mai cumpărăm și sprijinim pe cei din sat care fac mâncare, satul nu mai are motiv de existență", a subliniat Peter Hurley.

Inițiatorul festivalului "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", care se va desfășura în perioada 13-20 august în mai multe sate din Țara Maramureșului, a ținut să arate că toate produsele din mâncarea preparată pentru duminică seara au fost cumpărate de la țăranii din satul Valea Stejarului, localnici care în urmă cu zeci de ani valorificau aceste produse pe piața locală, obicei acum dispărut.

"Pe vremuri, oameni din Valea Stejarului, mergeau cu produsele lor, lapte și smântână, la Sighetu Marmației și vindeau în mâncarea lor și se întorceau cu alte produse: ulei, zahăr, dar și bani. Acum nu se mai face asta. Noi ne-am plimbat în sat și am cumpărat roșii, cartofi, dar și toate ingredientele de care am avut nevoie pentru mâncare le-am strâns din sat, inclusiv rozmarin!", a spus Peter Hurley.

El a arătat că din acest an a găsit pentru festivalul sprijinul a doi bucătari — Sasha din Liechtestein și Lina din Germania, care au adus o bucătărie de campanie în care toată mâncarea este pregătită după metodele tradiționale, fără resturi de plastic și fără produse luate de la supermarket.

"În spatele poveștii cu mâncarea de aici din satul Valea Stejarului este un pic poveste, aici (...) În octombrie anul trecut am fost în Cluj la o conferință și am văzut 700 de oameni la o conferință care au primit masă, mic dejun, prânz și cină, în fiecare zi. Masă și mâncare organizată de patru oameni din Germania și Liechtestein. Am fost foarte impresionat că n-a fost o bucățică de plastic aruncat, totul a fost ceva care se spală, se pune la loc și se refolosește a doua zi. Toate resturile de mâncare au fost strânse și date la animale din gospodărie, toate ingredientele folosite în mesele pentru 700 de oameni de trei ori pe zi au fost comandate de la gospodăriile țărănești din jurul Clujului, organizat, nimic adus de la supermarket", a spus Peter Hurley.

Acesta s-ar arătat plăcut surprins de modul cum se oferă mâncare invitaților la evenimentul clujean și i-a invitat pe cei doi bucătari, Lina și Sasha, să viziteze Maramureșul.

"Când am văzut sistemul și am văzut cine-i în spate, cine organizează, și m-am întâlnit cu acest domn, (...) Sasa Slagel care este din Liechtestein, Lina este din Germania, și ne-am întâlnit toți în Cluj, în octombrie. Lina a venit două zile în Maramureș, imediat după întâlnirea noastră, s-a plimbat puțin, a văzut ce este în Maramureș, a învățat și câteva cuvinte în limba română și am continuat să discutăm pe internet (...)", a povestit Peter Hurley.

El a mai arătat că Lina și Sasha au mai contribuit la organizarea și distribuirea de mâncare pentru refugiații din Serbia, Ungaria și Grecia.

"Aceasta e doar o parte din poveste, iar acești oameni inimoși și foarte serioși, Lina și Sasha, mi-au povestit cum fac ei mâncare. Au fost sunați anul trecut de Poliția de Frontieră din Ungaria și Serbia, au trimis patru bucătării care au gătit pentru 8.000 de refugiați în fiecare zi câte trei mese, în condiții foarte dificile. Alte bucătării au fost trimise în insulele din Grecia, tot pentru sprijinul refugiaților, și au participat la pregătirea mesei, inclusiv cei care au beneficiat de mâncare, tăind legume au ajutat la pregătirea mâncării, au spălat după asta toate lucrurile și când am povestit cu cei doi ce vrem să facem, Sasha și Lina au spus: "noi o să facem, o să strângem o bucătărie pe parcursul mai multor luni de zile, și această bucătărie o să fie adusă la festivalul vostru din Maramureș și după ce plecăm după cele șapte-opt zile, bucătăria rămâne la voi"", a arătat Peter Hurley.

După povestea despre bucătăriei de campanie, invitații lui Peter Hurley au fost poftiți la masă, iar la final atât invitații cât și localnicii din satul Valea Stejarului au vizionat în aer liber un film despre Moș Pupăză, renumit meșter în sculptatul lemnului.

În cursul zilei de luni, invitații la eveniment vor participa la ateliere de meșteșuguri și dans popular în cadrul Școlii de vară "Moș Pupăză", precum și la un atelier deschis degustătorilor amatori și profesioniști de produse tradiționale. De altfel,organizatorii au programat în fiecare zi a săptămânii ateliere de meșteșug, iar după amiaza — ateliere de dans și cântece tradiționale, seara — joc în sat, în fiecare seară în alt sat. În program mai sunt și pelerinaje la mănăstirile Moisei și Bixad.

Festivalul "Drumul Lung spre Cimitirul Vesel", parte a conceptului " Satele Unite ale Maramureșului—Focul Viu", s-a desfășurat în prima parte în satele din zona Lăpușului ( 24-30 iulie), culminând cu o nuntă tradițională arhaică în prezența a mii de persoane. A doua parte a festivalului ( 13-20 august) este găzduită în satele așezate pe Valea Izei și Marei, inclusiv comuna Săpânța, loc în care se află situat cunoscutul Cimitir Vesel. Duminică, 20 august, este programată, pentru închiderea festivalului, o horă imensă în jurul Cimitirului Vesel.

Aflat în acest an la a 8-a ediție, desfășurată sub conceptul generic de Satele Unite ale Maramureșului, festivalul "Despre Drumul Lung spre Cimitirul Vesel" își propune să reprezinte și o campanie naționala de sensibilizare care promovează valoarea intrinseca a satului românesc ca un patrimoniu universal.

Festivalul își dorește ca, în contextul rural autentic din satele maramureșene, să construiască punți cu lumea urbană, dar și între români și străini, dar și punți între generațiile din satele locale. "Punți pentru împărtășire! A timpului, a energiei, a bucuriei, într-un context rural autentic și viu care are nevoie de implicare civică activă pentru continuitate. Misiunea "Drumului Lung spre Cimitirul Vesel" se concentrează în jurul realizării acestor punți de legătură, punând împreună ingredientele necesare pentru un imens "foc viu de bucurie" !"", potrivit organizatorilor festivalului.

Citește și