Autorităţile vor ecologizare cu fonduri europene. Autorităţile judeţene speră ca multe dintre problemele judeţului legate de poluare să fie rezolvate în următorii patru ani. Potrivit Strategiei de Dezvoltare a Maramureşului pentru perioada 2014-2020, „la orizontul anului 2035, judeţul Maramureş va fi o comunitate durabilă, uşor accesibilă şi conectată la reţelele majore de comunicaţii din Europa Centrală şi de Est, o destinaţie turistică de afaceri de importanţă europeană”.
Până în 2020, autorităţile judeţene speră ca Maramureşul să devină un judeţ verde, cu un mediu curat, cu oportunităţi atractive de petrecere a timpului liber şi de practicare a sporturilor, capabil să conserve natura, peisajele, flora şi fauna generoasă de care se bucură, atractiv pentru locuire, turism şi agricultură ecologică.
Solul, poluat de minerit
Din Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului 2014-2020 aflăm că, la ora actuală, judeţul Maramureş este unul dintre cele mai afectate din România în ceea ce priveşte poluarea solurilor, „cauza fiind tradiţia îndelungată în exploatarea diferitelor metale neferoase, care a fost sistată în urmă cu mai puţin de 10 ani”. Zonele cu solurile cele mai poluate cu metale grele sunt: Baia Mare (compuşi de sulf şi metale grele în urma funcţionării fostelor întreprinderi), Tăuţii Măgherăuş şi Recea, Baia-Sprie, Ilba Handal, Cavnic, Băiuţ, Herja, Nistru, Băiţa, Baia Borşa – unde au funcţionat în trecut exploatări miniere şi există halde de steril şi iazuri de decantare.
„Sunt unele axe care dau posibilitatea autorităţilor locale să acceseze fonduri europene pentru a se face ecologizări. Scăpăm de poluarea din judeţ, dacă accesăm fonduri europene, proiectele respective trebuind cuprinse în această strategie. Autoritatea locală trebuie să îşi exprime intenţia, proiectele trebuind cuprinse în strategia judeţeană. Primăriile din judeţ trebuie să manifeste interes, în primul rând”, a spus preşedintele Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu.
Băiuţul, restant la ecologizare
Autorităţile din Băiuţ recunosc că rezolvarea problemelor de mediu din localitate ar fi un imens pas înainte. Încă există în Băiuţ două iazuri care nu au fost ecologizate. „Avem nevoie de staţii de epurare. Noi avem încă două iazuri care nu au fost ecologizate. Apa din mină iese direct în vale. Nu ne-a spus nimeni că noi, ca primării, am putea accesa fonduri europene pentru a face ecologizare. Ne-ar ajuta foarte mult aceşti bani europeni”, a adăugat autoritatea locală.
Zeci de hectare contaminate
„La nivelul judeţului Maramureş au fost inventariate peste 30 de situri contaminate şi 100 de situri potenţial contaminate, ceea ce îl plasează pe locul III la nivel naţional. Dintre acestea, cea mai mare parte sunt iazuri de decantare şi halde de steril, care au fost doar într-o mică parte ecologizate, în condiţiile în care sunt poluate cu metale grele şi care ocupă suprafeţe extinse. Dintre iazurile închise şi ecologizate le putem menţiona pe cele din zona Borşa (D1, D3, Novăţ, Colbu 1 şi 2) – cu o suprafaţă de 26,6 ha) şi Bloaja – Băiuţ (15,3 ha), iar lucrări în curs se desfăşoară la Plopiş – Răchiţele (13 ha), Tăuţii de Sus (48,6 ha), Mălăini – Cavnic (2,4 ha), Borşa (D2 – 7,8 ha), Vrâncioara – Şişeşti (6,5 ha). Printre iazurile pentru care nu au fost încă finalizate lucrările de ecologizare sunt Bozânta – Tăuţii Măgherăuş (105 ha), Tăuţii de Sus (Central – 49 ha), Recea (Aurul – 93 ha), Bloaja – Băiuţ (5,2 ha), Leorda – Băiuţ (12,7 ha), Săsar (Vechi – 36,5 ha) etc.”, se arată în Strategia mai sus amintită.
Autorităţile judeţene recunosc că fondurile reduse alocate fac ca lucrările de ecologizare să se deruleze lent, iar unele dintre acestea necesită chiar refacere: „La acestea se adaugă alte situri problematice, precum depozitele de steril din Tăuţii de Sus (circa 12 ha) ale REMIN, cele de zgură din Baia Mare (6,7 ha) ale ROMPLUMB, platforma CUPROM din Baia Mare (58 ha), depozitele de steril de la Flotaţia Centrală (2,8 ha) şi uzina de retratare a sterilelor Baia Mare (1,1 ha)”.
Alte probleme de mediu care trebuie rezolvate se referă la corpuri de apă de suprafaţă cu o stare ecologică şi/sau chimică proastă, apele de mină neepurate sau insuficient epurate din fostele perimetre miniere, apele cu conţinut ridicat de metale grele şi chiar cianuri din iazurile de decantare neecologizate încă. În multe zone din judeţ, mai ales rurale, deşeurile sunt depozitate necontrolat pe malurile sau chiar în albia râurilor şi în şanţuri, iar apele uzate sunt evacuate direct în cursurile de apă.
Preluare: InfoMM.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Sighet247 și pe Google News