La această prestigioasă manifestare vor participa 146 de meșteri populari din zone etnografice cunoscute ale țării (Maramureș, Bucovina, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, Banat, Transilvania, Bihor etc.), care vor oferi publicului o diversitate impresionantă de obiecte: ceramică, fier, lemn, papură și împletituri din nuiele, port popular tradițional și vestimentație inspirată din acesta, podoabe, pictură naivă, icoane pe sticlă, ouă încondeiate, sticlă, turtă dulce, plăcinte, colac secuiesc etc.

"Cu toate că arta populară este o sursă de inspirație demnă de cele mai apreciate case de modă sau galerii de artă, soarta meșterilor este foarte dificilă. Atât în Bihor, cât și în țară. Pentru că în afară de anumiți meșteri care trăiesc din asta — în domeniul ceramicii, ouălor încondeiate — numărul lor este destul de limitat. Practic, nu putem vorbi despre o continuitate în a practica meșteșugurile respective. Este o situație generală această scădere a numărului de meșteri populari, în condițiile în care ei nu pot trăi doar din ceea ce creează, nu au condițiile pentru a trăi doar din meserie. Asta este problema cea mai mare," a precizat, pentru Agerpres, prof. univ. dr. Aurel Chiriac, directorul Muzeului Țării Crișurilor (MTC) din Oradea.

Potrivit acestuia, în Bihor, mai sunt vreo zece meșteri autentici: lădarii (cei care confecționează lăzi de zestre din lemn sculptat) au îmbătrânit și nu mai lucrează, decât foarte rar, mai există centre de ceramică la Vadu Crișului și Leheceni, iar la textile, "lucrurile nu stau foarte rău", pentru că mai sunt femei care mai țes la război și fac îmbrăcăminte tradițională.

"Meșterii au îmbătrânit, nu este o deschidere spre a se dedica numai meseriilor respective pentru că nu pot supraviețui din acestea. Ar trebui făcut ceva, dar atâta atimp cât nu există o siguranță a existenței, nu au o piață de desfacere, nu pot să facă meserie doar de dragul meseriei. Legat de meșteșugul în sine este o altă discuție, ce presupune intervenția statutului pentru a susține meșteșugurile, așa cum se întâmplă, de pildă, în Ungaria, unde asociațiile de meșteșugari sunt sprijinite, promovate peste graniță, deci există o politică de stat" a spus directorul.

Cea de a XXII-a ediție a Târgului Meșterilor Populari din România va reuni, în Parcul Bălcescu din Oradea, și câțiva meșteri populari din Ungaria (turtă dulce, port popular, ceramică, podoabe, piese din metal etc.), Serbia (obiecte din lemn, machete de instalații tehnice) și Camerun (măști, podoabe etc.). Partenerii MTC sunt Consiliul Județean Bihor, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Bihor, Direcția pentru Cultură Bihor, Asociația "Prietenii Muzeului Țării Crișurilor" și Murray Press Oradea.

Citește și

loading...