ÔÇŁArti╚Ötii sunt copiii lui DumnezeuÔÇŁ spuneam c├ónd al╚Ťi colegi ├«mi repro╚Öau c─â ÔÇŁDe ce Mihai este scutit de condic─â?!!ÔÇŁ. Da, ╚Öi noi suntem copiii Domnului, dar altfelÔÇŽ m─â b├ólb├óiam eu ├«ncerc├ónd s─â justific statutul special pe care i l-am creat lui Mihai.

La ├«nceput a f─âcut ╚ścoala tehnic─â de arhitectur─â la Bucure╚Öti dup─â care a venit la muzeu. Dup─â c├ó┼úiva ani s-a ├«nscris la Institutul de Arte plastice ÔÇ×Nicolae GrigorescuÔÇŁ, Facultatea de Arte decorative, Sec┼úia ceramic─â - sticl─â. Pasiunea lui fiind sculptura a tr─âit ca student prin atelierele sculptorului Gheorghi╚Ť─â, care l-a apreciat ┼či l-a ├«ndr─âgit foarte mult, dar ╚Öi ale altor arti╚Öti ai vremii.

╚śi-a iubit p─ârin╚Ťii p├ón─â la venera╚Ťie. Erau fiin╚Ťe firave, boln─âvicioase pe care le-a ocrotit ┼či s-a rugat pentru sufletul lor.

Mihai a fost dominat prin educa┼úie de o puternic─â credin┼ú─â religioas─â. Biserica greco-catolic─â fiind interzis─â, Mihai a frecventat cu regularitate biserica romano-catolic─â, ca ┼či al┼úi rom├óni din Sighet ┼či ├«mprejurimi. Dup─â moartea p─ârin┼úilor, a r─âmas ├«n grija m─âtu┼čilor sale devotate. A avut o adev─ârat─â venera┼úie fa┼ú─â de unche┼čul Gheorghe - Gheorghe Borodi din Vad, maist─ârul de por┼úi pe care l-a luat sub ocrotire Francisc Nistor la sugestia lui Vida Gheza. Fery Baci asculta de Vida Gheza, pre┼úuindu-l pentru omenia ┼či prietenia sa.

A┼ča a intrat ┼či Mihai ├«n aten┼úia noastr─â. Talentul ┼či ambi┼úia l-au determinat s─â-┼či contureze personalitatea artistic─â. Frecventa cercurile de tineri arti┼čti din Sighet, cu permanente ├«ncerc─âri spre Baia Mare ┼či Bucure┼čti. De aici ├«ncepe ┼či o schimbare radical─â ├«n comportament, fiind influen┼úat ├«n special de Mihai Olos, care era ├«n mare vog─â.

I-am intuit drama ┼či am ├«ncercat cu delicate┼úe s─â ├«l fac s─â ├«n┼úeleag─â c─â fiecare artist are personalitatea ┼či destinul lui. Nu realizam suferin┼úa ├«n care se g─âsea din cauza staturii sale. Se ├«ndr─âgostea mereu de fete mult mai ├«nalte dec├ót el, care nu ┼čtiau s─â-i pre┼úuiasc─â sentimentele. A suferit cumplit ┼či din aceast─â cauz─â.

Mihai devine la un moment dat victima ÔÇ×Casei PoporuluiÔÇŁ. Salariile la muzeu erau foarte mici. To┼úi eram tineri ┼či nu aveam alte surse de finan┼úare. Mai scriam c├óte un articol la ziar, participam la o emisiune la radio sau televiziune ┼či a┼ča ne mai completam veniturile. Aceast─â nemul┼úumire l-a determinat pe Mihai s─â ├«┼či caute alt─â surs─â de existen┼ú─â. ├Äntr-o zi ├«mi spune c─â are un salariu de 10.000 lei (├«n timp ce salariul la muzeu era ├«ntre 1.000-2.000 lei). A fost angajat la o unitate nou creat─â ├«n Sighet care lucra pentru Casa Poporului piese mari din marmur─â ┼či/sau piatr─â de Vi┼čtea. Lucr─ârile artistice f─âcute de Mihai s-au pl─âtit bine, dar ┼či munca era pe m─âsur─â. Lucra 10-12 ore pe zi, ├«nghi┼úind praf de piatr─â f─âr─â s─â beneficieze de o minim─â protec┼úie.

Acum, intr├ónd ├«n diverse anturaje, ├«ncep ┼či competi┼úiile bahice, care ├«ntotdeauna se finalizau r─âu.

După Revoluţie a plecat în Franţa, stabilindu-se la Dijon, prin căsătoria cu o artistă. Revenea des în ţară, mă ţinea la curent cu viaţa lui, până la un moment dat când s-a întrerupt totul. Eu m-am retras prin pensionare, iar Mihai nu m-a mai căutat.

La muzeu a fost muzeograf corect, care ┼či-a f─âcut datoria. Muzeul era la ├«nceputuri. Desenele ┼či planurile la c├óteva case pe care i le-am sugerat le-a f─âcut cu corectitudine ┼či c├ót se poate de minu┼úios. Totdeauna dorea s─â fac─â ceva deosebit, ori munca de muzeograf era standardizat─â ┼či plictisitoare dac─â nu o abordai creativ. A fost corect ┼či cinstit ├«n toat─â perioada ├«n care a lucrat la muzeu. A reu┼čit s─â se impun─â ├«n Sighet prin crea┼úiile sale: mozaicuri de mari dimensiuni, sculptur─â monumental─â de anvergur─â. A ├«nnobilat ora┼čul (parcurile, scuarele etc.) cu lucr─âri de sculptur─â monumental─â. A organizat expozi┼úii ├«n ┼úar─â ┼či peste hotare. S-a impus prin crea┼úia sa. Ultima lucrare a fost bustul lui Mihai Eminescu, sculptat cu mare for┼ú─â ├«n marmur─â alb─â. I-am sugerat o galerie de portrete cu personaje maramure┼čene.

├Än ultimii ani m─â evita. Nu ne mai vizita nici acas─â inopinat ┼či la ore t├órzii. Se ru┼čina c├ónd ne ├«nt├ólneam. M─â ├«mbr─â┼úi┼ča ┼či a┼ča scund cum era m─â str├óngea cu o for┼ú─â greu de imaginat. Erau gesturi t─âcute ale unui limbaj sentimental. Era interesat de fetele mele ┼či de evolu┼úia lor.
I-am intuit drama pe care o tr─âia. Sim┼úeam c─â se va sf├ór┼či a┼ča cum s-a ┼či ├«nt├ómplat. I-am spus deschis c├óteva lucruri, ├«ntr-o discu┼úie b─ârb─âteasc─â ├«ntre noiÔÇŽ. A l─âcrimat t─âcut.

Te-ai dus Mihai a┼ča cum nu trebuia. Mai aveam multe s─â ne spunem ┼či chiar s─â ne sf─âtuim ├«n problema Maramure┼čului.

Te ├«mbr─â┼úi┼čez, Mihai!


Mihai D─âncu┼č, 10 mai 2019

Citește și

loading...