"România propune să transfere până la 3 % din alocarea totală pentru regiunile mai puţin dezvoltate la regiunea Bucureşti Ilfov, care în mod artificial este considerată regiune mai dezvoltată", se arată în document.

Autorii draftului notează că, în ceea ce priveşte regiunea Bucureşti-Ilfov, există un decalaj între Bucureşti şi restul ţării, şi un decalaj în creştere între oraşul Bucureşti, unul dintre principalele motoare de creştere pentru România, şi restul judeţul Ilfov.

Alocarea de 3% ar asigura “coeziunea internă în această regiune”. “Având în vedere cazul particular al regiunii Bucureşti-Ilfov, trebuie subliniat că investiţiile în regiunea Capitalei au de multe ori o influenţă majoră în dezvoltarea regiunilor învecinate şi, în acelaşi timp, lipsa de investiţii în regiunea Capitalei poate avea consecinţe negative în regiunile din jurul acesteia”, se arată în draftul Acordului de Parteneriat 2014-2020 care va fi trimis Comisiei Europene.

Datele oficiale – inclusiv o analiză socio-economică recentă a Agenţiei pentru Dezvoltare Bucureşti-Ilfov pentru 2014-2020, arată însă un nivel ridicat de dezvoltare al zonei Bucureşti-Ilfov în comparaţie cu celelalte regiuni de dezvoltare.

Astfel, ADR Bucureşti-Ilfov a publicat, la 18 septembrie, o analiză socio-economică, parte a Planului pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov, în perioada 2014-2020, în care se arată că rata sărăciei relative este de 3,4% în regiune (în 2011), în timp ce media europeană este de 16,9%, iar în România de 22,2%.

În ceea ce priveşte persoanele aflate în risc de sărăcire, regiunea înregistrează un procent de 28,4%, faţă de 24,2% media europeană şi 40,3% în România.

Aceeaşi analiză arată că în topul judeţelor cu cel mai ridicat nivel de trai Bucureştiul se află pe locul al doilea, iar Ilfov, pe al treilea.

Citește și

loading...