Pe teritoriul actualului municipiu au fost descoperite vestigii din epoca bronzului, precum și urmele unor exploatări miniere din perioada dacilor liberi (zona Maramureșului rămânând în afara provinciei romane Dacia). Între secolele XI-XIII, Transilvania este cucerită de regii maghiari și sunt organizate comitatele, alături de districtele românești și de scaunele secuilor și sașilor.

Baia Mare a ap─ârut pe harta a╚Öez─ârilor urbane ca urmare a activit─â╚Ťii de exploatare a minereurilor neferoase, primele informa╚Ťii certe cu privire la mineritul din zon─â provenind din secolul XIV, chiar dac─â ├«nceputurile medievale ale activit─â╚Ťilor de acest gen dateaz─â cel pu╚Ťin din a doua jum─âtate a secolului XIII.

Prima men╚Ťiune documentar─â a localit─â╚Ťii dateaz─â din 1327. ├Äntr-un document din 29 mai 1329, a╚Öezarea apare consemnat─â cu numele Civitas Rivuli Dominarum. ├Än respectivul document, regele Ungariei Carol Robert de Anjou (1301-1342) d─âruia comitelui Corrardus, jude al ora╚Öelor Baia Mare ╚Öi Baia Sprie, p─âdurea aflat─â ├«ntre cele dou─â a╚Öez─âri pentru ca acest teritoriu s─â fie populat. Documentul din anul 1329 nu s-a p─âstrat, con╚Ťinutul s─âu fiind rezumat ├«ntr-un act din anul 1479.

├Än 1346, Baia Mare cap─ât─â privilegiul de ora╚Ö liber, ap─âr├ónd ├«n documentele vremii sub diverse denumiri: civitas, castrum sau castellum Rivuli Dominarum, Asszonypataka, Bagna, Nagib├ínya, Nagyb├ínya sau Frauenbach, Neustadt, Welka-B├ínya. ├Än anul 1411 este amintit─â existen╚Ťa aici a unei monet─ârii, care data probabil chiar din prima jum─âtate a secolului XIV ╚Öi care s-a impus ca principala monet─ârie din Transilvania ╚Öi Ungaria. Ora╚Öul ├«ncepe s─â se dezvolte ╚Öi ca un puternic centru me╚Öte╚Öug─âresc, centru comercial ╚Öi de exploat─âri forestiere. Prima breasl─â a fost cea a croitorilor (1412), apoi iau fiin╚Ť─â breslele m─âcelarilor, olarilor, t├ómplarilor, t─âb─âcarilor, aurarilor, fierarilor, cizmarilor etc., ajung├óndu-se la cca 30 de bresle ├«n secolul XVIII.

La mijlocul secolului XV, Baia Mare intr─â ├«n posesia ╚Öi sfera de influen╚Ť─â a puternicei familii a Huniazilor, fapt benefic pentru dezvoltarea sa economic─â ╚Öi edilitar─â. A fost sprijinit─â dezvoltarea mineritului ╚Öi a monet─âriei, prin deschiderea de noi galerii ╚Öi prin aducerea de speciali╚Öti str─âini, au fost ridicate edificii spectaculoase, multe p─âstr├óndu-se ╚Öi ast─âzi. Astfel, ├«n anul 1446, Iancu de Hunedoara (voievod al Transilvaniei (1441-1446) ╚Öi guvernator al Ungariei (1446-1453) a vizitat ora╚Öul ╚Öi a dispus construirea unui edificiu pentru so╚Ťia sa, cunoscut ast─âzi sub numele de Casa Elisabeta, precum ╚Öi a turnului-clopotni╚Ť─â pentru biserica "Sf├óntul ╚śtefan", ridicat─â ├«n 1376. Turnul era ╚Öi un loc ideal pentru observarea atent─â a ora╚Öului ╚Öi a ├«mprejurimilor, iar ├«n 1628 a fost montat aici un orologiu.

Regele Matei Corvin a acordat ora╚Öului mai multe privilegii, ├«ntre care, dreptul de a fi ├«nconjurat cu ziduri ╚Öi bastioane de ap─ârare (1469). El a fost preocupat de organizarea activit─â╚Ťilor miniere ╚Öi sporirea produc╚Ťiei de metale pre╚Ťioase, ├«nt─ârind, la 12 mai 1458, privilegiile anterioare ale ora╚Öului. ├Än 1472 se execut─â primele lucr─âri de canalizare ╚Öi de pavare a str─âzilor. Din sistemul de fortifica╚Ťii al ora╚Öului se remarc─â "Turnul M─âcelarilor", ridicat ├«n jurul anului 1500, cunoscut ╚Öi sub numele de "Bastionul de Muni╚Ťii".

├Än secolul XVI, pe fondul unor nemul╚Ťumiri, au avut loc numeroase mi╚Öc─âri de protest ale minerilor ╚Öi me╚Öte╚Öugarilor. Dup─â formarea Principatului autonom al Transilvaniei (1541), ora╚Öul Baia Mare, minele ╚Öi monet─âria au ajuns ├«n proprietatea principilor ardeleni, care au introdus metoda arend─ârii minelor.

├Än plan educa╚Ťional, ├«n secolele XVI-XVIII, la Baia Mare au func╚Ťionat un colegiu reformat ÔÇö "Schola Rivulina" (1547-1755) ÔÇö ╚Öi un gimnaziu catolic.

Intrarea zonei Baia Mare sub jurisdic╚Ťie austriac─â, ├«n 1694, a determinat modific─âri ├«n plan administrativ. Diploma Leopoldin─â (1691) a consfin╚Ťit trecerea ora╚Öului ├«n "Partium" ╚Öi ├«n adminstrarea regilor Ungariei.

Baia Mare a fost teatrul de desf─â╚Öurare al unor opera╚Ťiuni militare ├«n contextul r─âscoalei antihabsburgice condus─â de Francisc R├ík├│czi al II-lea (1703-1711). Locuitorii ora╚Öului au participat activ la r─âscoala curu╚Ťilor, mul╚Ťi dintre ei ├«nrol├óndu-se ├«n cetele de haiduci conduse de Grigore Pintea (cunoscut ca Pintea Viteazul). ├Än cursul acestor evenimente haiducul Pintea, devenit comandant ├«n oastea lui R├ík├│czi, ╚Öi-a g─âsit sf├ór╚Öitul ├«n zona Por╚Ťii de Sud, fapt consemnat ├«n protocolul de ╚Öedin╚Ť─â al magistratului ├«n 14 august 1703.

La mijlocul secolului XVIII este ├«nfiin╚Ťat la Baia Mare, Inspectoratul superior minier (Inspectorat Oberamt), subordonat direct erariului regal, fiind construit─â ╚Öi o cl─âdire destinat─â acestuia, unde a func╚Ťionat ╚Öi Monet─âria. ├Ämp─âr─âteasa Maria Tereza (1717-1780) a dispus, ├«n 1767, acordarea unui lot necesar construirii bisericii ╚Öi ╚Öcolii rom├ónilor ├«n suburbiile ora╚Öului Baia Mare. ├Än─âl╚Ťarea bisericii rom├óne╚Öti a ├«nceput ├«n anul 1771.

├Än prima jum─âtate a secolului XIX, ora╚Öul ├«ncepe s─â se dezvolte din punct de vedere urbanistic ╚Öi industrial. Organizarea ├«n bresle s-a p─âstrat p├ón─â ├«n a doua jum─âtate a secolului XIX, ├«n anul 1872 constituindu-se asocia╚Ťii "industriale". ├Än locul Inspectoratului superior minier a fost ├«nfiin╚Ťat─â, ├«n a doua jum─âtate a secolului XIX, Direc╚Ťia minelor din Baia Mare.

Locuitorii din Baia Mare au participat la ac╚Ťiunile revolu╚Ťionare din 1848-1849, constituind g─ârzi ├«narmate.

La finele secolului XIX ia fiin╚Ť─â aici ╚ścoala particular─â de pictur─â Simon Holl├│sy (1896-1901). Centrul artistic Baia Mare func╚Ťioneaz─â ne├«ntrerupt din anul 1896, asigur├ónd ora╚Öului un loc ╚Öi un rol bine definite pe harta artei plastice din Rom├ónia ╚Öi din Europa. ├Än 1910 a fost inaugurat Hotelul ╚śtefan, edificiu impun─âtor, iar ├«n 1911 s-a dat ├«n folosin╚Ť─â cl─âdirea nou─â a ╚ścolii de Pictur─â.

Dup─â Unirea din 1918 ╚Öi instaurarea administra╚Ťiei rom├óne╚Öti, Direc╚Ťia minelor ╚Öi uzinelor metalurgice Baia Mare a preluat toate propriet─â╚Ťile fostei structuri existent─â anterior, coordon├ónd exploat─ârile miniere din zon─â (Valea Ro╚Öie, Dealul Crucii, Baia Sprie, Cavnic, B─âiu╚Ť), dar ╚Öi pe cele din Rodna Veche, Ro╚Öia Montan─â ╚Öi Sac─âr├ómb, precum ╚Öi Uzinele metalurgice Firiza de Jos ╚Öi Zlatna. Pe l├óng─â aceste mine ale statului au func╚Ťionat ╚Öi societ─â╚Ťi miniere particulare, multe cu capital str─âin.

Baia Mare a devenit re╚Öedin╚Ťa jude╚Ťului Satu Mare pentru o scurt─â perioad─â (1926). Parcul central, redenumit "Regina Maria", Colonia de Pictur─â, Sanatoriul Wagner ╚Öi Hotelul ╚śtefan au fost ├«n perioada interbelic─â repere ale vie╚Ťii culturale a ora╚Öului.

Popula╚Ťia ora╚Öului a protestat cu vehemen╚Ť─â, ├«n perioada 31 august-3 septembrie 1940, dup─â Dictatul de la Viena din 30 august 1940, prin care Rom├ónia a fost nevoit─â s─â cedeze Ungariei horthyste partea de nord a Transilvaniei.

Dup─â cel de-al Doilea R─âzboi Mondial, localitatea a cunoscut un ritm accentuat de dezvoltare, mineritul ╚Öi metalurgia predomin├ónd ├«n raport cu celelalte ramuri industriale. Ora╚Öul a devenit re╚Öedin╚Ťa regiunii Baia Mare (1950), denumit─â ulterior Maramure╚Ö, iar ├«n 1968 al jude╚Ťului Maramure╚Ö. Ora╚Öul a fost declarat municipiu la 17 februarie 1968. La recens─âm├óntul popula╚Ťiei din 2011 Baia Mare avea 123.738 locuitori.

Dintre monumentele ╚Öi obiectivele de interes cultural ╚Öi turistic din Baia Mare sunt de amintit: fragmentele din zidurile cet─â╚Ťii (secolul XV); centrul vechi al ora╚Öului, cu numeroase construc╚Ťii ├«n stil baroc; "Turnul ╚śtefan" ÔÇö turnul-clopotni╚Ť─â al fostei biserici cu hramul "Sf├óntul Rege ╚śtefan", construit ├«n secolul al XV-lea, l├óng─â Catedrala "Sf├óntul ╚śtefan" (din care se mai p─âstreaz─â funda╚Ťiile); Bastionul M─âcelarilor sau Turnul de muni╚Ťii (sec. XIV-XV); Localul Monet─âriei, construit ├«n perioada 1734-1737, actualmente sediul Muzeului Jude╚Ťean Maramure╚Ö; Casa Iancu de Hunedoara, ridicat─â ├«n 1446, parte a vechiului castel medieval; Catedrala Adormirea Maicii Domnului, l─âca╚Ö de cult construit de credincio╚Öii greco-catolici ├«ntre anii 1905-1911, edificiu declarat monument istoric; biserica romano-catolic─â "Sf├óntul Anton" (1402, cu transform─âri ulterioare); biserica "Sf├ónta Treime" (1717-1720); biserica din lemn (1630); cl─âdirea fostului Cazinou (1834); biserica ortodox─â (fost─â greco-catolic─â) construit─â ├«ntre 1905-1911; Palatul Prefecturii, ├«n care se ├«mbin─â stilurile arhitectonice moderne cu cele tradi╚Ťional-maramure╚Öene; Episcopia greco-catolic─â (├«nceputul secolului XX); biserica "Sfin╚Ťii Arhangheli Mihail ╚Öi Gavriil" (1824).

├Äntre institu╚Ťiile din Baia Mare se num─âr─â Teatrul Municipal Baia Mare (├«nfiin╚Ťat ├«n decembrie 1952), Teatrul de P─âpu╚Öi (├«nfiin╚Ťat ├«n 1956), Planetariul Baia Mare (inaugurat la data de 1 iulie 1969, fiind primul planetariu public din Rom├ónia ╚Öi unicul din Transilvania), Muzeul de Art─â "Centrul Artistic", Muzeul de Etnografie ╚Öi Art─â Popular─â, Muzeul Satului, Muzeul de Mineralogie, Muzeul Jude╚Ťean de Istorie ╚Öi Arheologie.

Citește și

loading...