La cei 90 de ani, domnul profesor George Balan are o memorie ╚Öi o luciditate de invidiat. Ne-a povestit momente din trecutul s─âu profesional cu date ╚Öi detalii ╚Öi ├«n acela╚Öi timp comunica at├ót cu noi ├«n limba rom├ón─â c├ót ╚Öi cu persoanele din preajma sa (angaja╚Ťi la Musicosophia) ├«n limba german─â, francez─â ╚Öi spaniol─â. I-am solicitat un interviu ╚Öi mi l-a acordat cu amabilitate. ├Äl redau ├«n continuare:

Lucre╚Ťia Berzintu: Ce este musicosophia?
George Balan: Am numit musicosophia o metod─â de a asculta muzica prin care ascult─âtorul s─â-╚Öi dea seama despre ce este vorba ├«n limbajul muzical. Este o introducere ├«n ceea ce-a╚Ö numi arta de a asculta muzica ╚Öi se bazeaz─â pe ascultarea repetat─â a aceleea╚Öi muzici ╚Öi a unor por╚Ťiuni din ce ├«n ce mai reduse din muzica ascultat─â. A╚Öa cum face, de fapt, ╚Öi interpretul c├ónd ├«╚Öi preg─âte╚Öte concertul sau sonata pe care trebuie s─â le c├ónte ├«n public. El disec─â la instrument bucata respectiv─â ├«n por╚Ťiuni din ce ├«n ce mai mici care se str─âduie╚Öte s─â ╚Öi le l─âmureasc─â ╚Öi s─â ╚Öi le ├«nsu╚Öeasc─â. Cam asta face ╚Öi ascult─âtorul care ├«ns─â nu are instrument - un pian sau o vioar─â, ╚Öi acest aparat de reprodus, discul cu muzic─â ├«nregistrat─â pe care ├«l poate ├«ntrerupe ori de c├óte ori vrea pentru a ad├ónci muzica ├«n detaliile ei. ╚śi a╚Öa, pas cu pas, ajunge s─â cuprind─â ├«ntreaga mi╚Öcare muzical─â, un adante de simfonie, un allegro de concert... p├ón─â ╚Öi-o ├«nsu╚Öe╚Öte, p├ón─â c├ónd ideile muzicale ├«i devin clare ╚Öi tr─âie╚Öte cu ele a╚Öa cum tr─âie╚Öte cu propriile sale g├ónduri. Iat─â, ├«n rezumat, ce este musicosophia.

Ce înseamnă să fii un ascultător conștient al muzicii?

├Änseamn─â s─â fii concentrat exclusiv asupra muzicii pe care o ascul╚Ťi, s─â nu-╚Ťi mai permi╚Ťi s─â faci altceva ├«n afar─â de ascultarea muzicii ╚Öi s─â nu le permi╚Ťi altora s─â te ├«ntrerup─â ├«n ascultarea muzicii. ╚śi mai ales, s─â-╚Ťi pui g├óndirea - adic─â perceperea intelectual─â a muzicii, la contribu╚Ťie, trec├ónd dincolo de pl─âcerile, emo╚Ťiile care sunt foarte trec─âtoare.

Pe ce treaptă a valorilor se află ascultarea conștientă a muzicii, vizavi de compunere și interpretare?
Se afl─â pe aceea╚Öi treapt─â. Adic─â ascult─âtorul ├«╚Öi g─âse╚Öte, ├«n sf├ór╚Öit, adev─ârata sa ra╚Ťiune de a fi, aceea de a fi al treilea creator al muzicii, pentru c─â dac─â el nu este, totul a fost zadarnic, ╚Öi Beethoven, ╚Öi pianistul genial care-l interpreteaz─â. Adic─â, totul se dizolv─â ╚Öi dispare cu ni╚Öte aplauze stupide care anuleaz─â impactul profund pe care muzica, ├«n fond, ar trebui s─â-l aib─â asupra omului.

Care este importan╚Ťa muzicii pentru sufletul omului, vizavi de anumite afec╚Ťiuni suflete╚Öti?
Muzica, desigur, poate servi uneori ca mijloc de alinare, de consolare, de ├«mb─ârb─âtare... dar nu aceasta este ra╚Ťiunea ei de a fi. Ea trebuie ├«n╚Ťeleas─â. Ceea ce-am numit alinare, consolare, ├«mb─ârb─âtare... sunt un fel de efecte secundare pozitive pe care muzica le poate avea dac─â te str─âduie╚Öti ╚Öi s─â o ├«n╚Ťelegi. ├Än cazul c├ónd numai ele se produc - aceste efecte secundare, pur emo╚Ťionale, ele n-au niciun fel de durabilitate, dispar ├«n cel mai scurt timp. Dar ├«n╚Ťelegerea muzicii, p─âtrunderea ascult─âtorului la ideile muzicale - mai popular vorbind, melodii care formeaz─â ╚Ťesutul muzical. Aceasta este adev─ârata lui menire ╚Öi abia atunci un mare compozitor, un Bach, un Mozart, un Beethoven... ├«╚Öi g─âsesc partenerul de convorbire spiritual─â.

Exist─â vreo rela╚Ťie ├«ntre teologie ╚Öi musicosophie?
Niciuna.

Am citit c─â dumneavoastr─â a╚Ťi studiat ╚Öi teologia...

Din curiozitate.

Av├ónd ├«n vedere c─â ave╚Ťi filiale ale Musicosophiei ├«n mai multe ╚Ť─âri, v-a╚Ťi g├óndit ╚Öi la o filial─â ├«n Rom├ónia?
M-am gândit de la bun început dar n-am găsit mușterii.

Ce condi╚Ťii ar fi trebuit s─â ├«ndeplineasc─â a╚Öa - zi╚Öii mu╚Öterii?

Eu le-am f─âcut c├óteva demonstra╚Ťii despre ceea ce ├«nseamn─â ascultarea con╚Ötient─â a muzicii ├«n speran╚Ťa de a-i convinge ╚Öi de a-i c├ó╚Ötiga pentru idee, dar reac╚Ťia lor a fost ÔÇŁcine ne d─â bani ca s─â deschidem o ac╚Ťiune musicosophia ├«n Rom├ónia?ÔÇŁ ╚śi atunci, am l─âsat s─â cad─â totul. Noi nu suntem sponsori ╚Öi nici nu avem resurse... ╚Öi nici nu este modul cel adecvat de a ├«ncepe o asemenea ac╚Ťiune. Eu am ├«nceput de la zero, de la s─âr─âcia total─â dar am ├«naintat str─âduindu-m─â, lupt├ónd cu dificult─â╚Ťile ╚Öi ├«ncetul cu ├«ncetul s-a impus, dar rom├ónii voiau mai ├«nt├ói bani ╚Öi sponsorizare. Nu eram ├«n m─âsur─â s─â...

Dar, s-ar fi putut deschide o ac╚Ťiune musicosophia ╚Öi prin voluntariat...
Nu s-au g─âsit voluntari. Am f─âcut destule demonstra╚Ťii la Conservator, la Ateneu... Cum am men╚Ťionat, deja, nu s-a g─âsit niciun mu╚Öteriu. Au aplaudat, au avut cuvinte de laud─â, s-au declarat impresiona╚Ťi, dar despre un angajament real ├«n favoarea ascult─âtorului din sal─â care, care doar ╚Ötie s─â pl─âteasc─â un bilet de intrare ╚Öi apoi s─â aplaude.

Cum vede╚Ťi viitorul acestei metode de ascultare, musicosophia?

Eu nu am capacitatea prezicerii, ╚Öi vorbele frumoase pe care le-a╚Ö putea rosti despre un viitor ├«nfloritor ar fi gratuite. Desigur, dorin╚Ťa e ca aceast─â idee s─â se r─âsp├óndeasc─â. S-a r─âsp├óndit p├ón─â la un anumit punct dar ├«n lumea ├«n care tr─âim de c├ó╚Ťiva ani v─âd cum interesul pentru valorile reale dispare din ce ├«n ce mai mult.

Sunte╚Ťi fondatorul acestei metode de ascultare, musicosophia. Cum a ap─ârut aceasta?
A fost rezultatul unei ├«ntregi evolu╚Ťii, produse mai ├«nt├ói pe teritoriul rom├ónesc, timp de aproape trei decenii ╚Öi apoi trec├ónd prin multe ├«ncerc─âri aici s-a ajuns s─â se cristalizeze. A fost un proces interior, n-am inventat-o. Ea a reprezentat un punct ├«naintat al unei evolu╚Ťii care a durat mul╚Ťi ani, prin dialogul meu personal cu muzica.

Ce mesaj transmite╚Ťi pentru rom├ónii de pretutindeni privind aceast─â metod─â de ascultare, musicosophia?
Să încerce să iubească muzica așa cum îmi imaginez că iubesc România.

Ave╚Ťi ceva de ad─âugat?
N-am, dec├ót cuvinte de mul╚Ťumire pentru interesul ╚Öi inteligen╚Ťa cu care au fost puse ├«ntreb─ârile. ================================================================
George Balan (ns, 11 martie 1929, Turnu M─âgurele), fondatorul ╚ścolii Interna╚Ťionale de Musicosophia este filozof, muzicolog ╚Öi aforist rom├ón. Este doctor ├«n Estetic─â Muzical─â. Din 1949 a fost redactor al revistei de muzic─â ÔÇŁContemporanulÔÇŁ. ├Än 1955 a absolvit Conservatorul ÔÇŁCiprian PorumbescuÔÇŁ din Bucure╚Öti. ├Äntre anii 1955 ÔÇô 1977 a fost asistent universitar, lector ╚Öi conferen╚Ťiar. A predat timp de 22 de ani ca profesor de estetic─â muzical─â la Conservatorul din Bucure╚Öti. ├Än anii ╚Öaizeci, sub conducerea ╚Öi modera╚Ťia sa au fost difuzate o serie de emisiuni la radio ╚Öi televiziune cu subiecte muzicale. ├Än programele sale a subliniat ├«n mod repetat importan╚Ťa ascult─ârii con╚Ötiente, f─âr─â de care opera compozitorilor ╚Öi interpre╚Ťilor nu ar putea fi apreciat─â cu adev─ârat. A ╚Ťinut multe conferin╚Ťe publice ├«n marile s─âli de concerte din Rom├ónia. A studiat intensiv la Universitatea din Moscova, ├«ncheind cu teza ÔÇŁCu privire la con╚Ťinutul filozofic al muziciiÔÇŁ. ├Än 1970 ╚Öi-a terminat studiile ├«n teologia ortodox─â cu lucrarea ÔÇŁTeologia iubiriiÔÇŁ. ├Än 1977 se autoexileaz─â, din motive politice, ├«n Germania. ├Än 1979 s-a stabilit ├«n ├«ndep─ârtatul Sankt Peter, P─âdurea Neagr─â, pentru a se dedica activit─â╚Ťii sale. ├Än acela╚Öi an, 1979, ├«nfiin╚Ťeaz─â ÔÇŁMusicosophia ÔÇô SchuleÔÇŁ, ╚Öcoal─â pentru formarea ascult─âtorului de muzic─â, o funda╚Ťie ╚Öi o editur─â cu acela╚Öi nume. Musicosophia are filiale ├«n nou─â ╚Ť─âri: Germania, Fran╚Ťa, Italia, Mexic, Olanda, Austria, Elve╚Ťia, Spania, Venezuela. A conferen╚Ťiat la Universitatea din Munchen pe tema ÔÇŁFilozofia muziciiÔÇŁ. George Balan nume╚Öte muzica o ÔÇŁ╚śtiin╚Ť─â spiritual─â sun─âtoareÔÇŁ. Munca muzicologului Balan ├«n Rom├ónia ╚Öi ├«n str─âin─âtate a fost marcat─â de cercet─âri ├«n domeniile muzicii ╚Öi filozofiei. Rezultatele cercet─ârii le-a publicat ├«n numeroase c─âr╚Ťi, continu├ónd ├«n Germania. Multe c─âr╚Ťi au fost traduse ├«n ╚Öase limbi. A ╚Ťinut multe conferin╚Ťe publice ├«n marile s─âli de concerte din Rom├ónia. http://www.musicosophia.com

Lucre╚Ťia Berzintu 02 septembrie 2019, Sankt Peter, Germania

Citește și

loading...