Daniel Stejeran, director executiv Muzeul Memorial al Holocaustului din Nordul Transilvaniei, David Oren, fost ambasador al Israelului în România, și Alexandru Hecht, inițiatorul și finanțatorul primului Muzeu al Holocaustului din Transilvania, în vizită la Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, din localitatea Șimleu Silvaniei
Foto: (c) SEBASTIAN OLARU / AGERPRES ARHIVA

Astăzi, în Sălaj, au mai rămas doar câțiva evrei care încearcă să-și păstreze tradiția și religia în măsura posibilităților, însă au existat perioade în care în județ au trăit peste 14.000 de evrei, cea mai însemnată comunitate fiind la Șimleu Silvaniei.

Potrivit recensământului din 1930, exista un număr de 13.754 evrei în localitățile județului Sălaj. Evreii locuiau în special în orașe, reprezentând 13,4% din totalul populației urbane din județ. În perioada de la 1 ianuarie 1931 până la 1940, cu o lună înainte de Dictatul de la Viena, această populație evreiască a mai crescut cu 1.000 de suflete, ajungând la 14.464 evrei. După anul 1940, odată cu cedarea Transilvaniei de Nord Ungariei și evenimentele ce s-au succedat, numărul evreilor pe teritoriul Sălajului va rămâne nesemnificativ, ei fiind deportați sau exterminați.

Mircea Groza, un bucătar din Zalău, ce a strâns sute de rețete culinare din județ, crede că evreii au influențat pozitiv comunitățile în care au trăit, inclusiv din punct de vedere alimentar.

"În satele mari, centrele de comună sau de plasă, erau prăvălii multe deținute de evrei. Un exemplu e Hida, cu 18 prăvălii evreiești, două abatoare și trei măcelării. Evreii mâncau numai partea din față a animalelor și atunci partea din spate rămânea pentru români. Românii aveau acces la alimente de calitate și foarte diverse în prăvălii. În perioada respectivă erau măsline, bame, multe feluri de brânzeturi, chiar și din import, curmale, smochine uscate — înșirate pe nuielușe de răchită. Așa era în perioada interbelică. Era o colaborare chiar prietenească între familiile evreiești, ungurești și românești. Ei comunicau bine și își transmiteau rețete. Românii găteau inspirat din bucătăria evreiască, dar foloseau chiar și porcul și afumăturile de porc care nu erau "cușer", afirmă maestrul bucătar.

Cea mai importantă comunitate de evrei era localizată la Șimleu Silvaniei și nu la Zalău dintr-un motiv ce poate părea cel puțin ciudat: ziua în care se ținea târgul săptămânal.

"Orașul Zalău, care era de fapt reședință de județ — prin urmare cel mai important punct de atracție pentru evrei — nu prezenta interes din cauza zilei de târg, pentru că târgul săptămânal se ținea sâmbăta. Din această cauză numărul evreilor din Zalău a rămas insignifiant, nu a crescut, iar viața economică s-a menținut pe o linie constantă. Astfel s-a conturat situația ciudată din punct de vedere economic, în care nu orașul Zalău, ci Șimleul Silvaniei a fost autenticul centru economic al județului. Din păcate, din această comunitate prosperă care a contribuit masiv la dezvoltarea regională s-a mai întors din lagărele de concentrare și exterminare naziste un procent de 10% evrei. Astăzi în orașul Șimleu Silvaniei au mai rămas vreo 8 evrei care încearcă să-și păstreze tradiția și religia în măsura posibilităților. La nivel de județ mai trăiesc circa 15 evrei", afirmă Daniel Stejăran, directorul Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, de la Șimleu Silvaniei.

Sinagoga din Șimleu Silvaniei, construită la sfârșitul secolului XIX, a rezistat în fața intemperiilor și a reușit să fie salvată în anul 2005 prin transformarea clădirii într-un memorial dedicat tuturor victimelor Holocaustului și deportărilor masive din Transilvania de Nord către lagărele naziste.

De la deschiderea oficială a Muzeului Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord, acesta a devenit un important centru de studiu, cercetare și educare în ceea ce privește problematica Holocaustului și istoria locală a unei comunități dispărute.

În acest context, Muzeul Holocaustului a găzduit o serie de evenimente cu caracter științifico-cultural cum ar fi: Olimpiada Națională Memoria Holocaustului, Concursul Multicultural și Multietnic Valori Identitare din Transilvania de Nord, Seminarul Internațional Anual Predarea Holocaustului și în ultimii ani seria de manifestări culturale de comemorare a Zilei Internaționale a Holocaustului, la care a fost prezent în mai multe rânduri ambasadorul Statului Israel în România. Această zi a devenit emblematică atât pentru muzeu, cât și pentru primăria orașului Șimleu Silvaniei.

Tatuaje Sighet

Citește și