"Sunt puțini cei care pun în discuție necesitatea adoptării, după anumite intervale de timp, a unor reglementări referitoare la grațieri (ultima lege de acest gen a fost adoptată în România în 2002). De altfel, legi de acest gen au fost promulgate, în ultimii ani, în aproape toate statele membre ale Uniunii Europene. Deci, principiul este acceptat și în țară și în spațiul juridic al UE", scrie Năstase, duminică, pe blogul personal.

El arată că eventualele efecte ale legii grațierii în legătură cu dosarele sale și referirile din ultimele zile ale președintelui Băsescu și ale altor reprezentanți ai PDL dovedesc "componenta politică a acestui dosar (n.r. Zambaccian), dosar din care s-a disjuns, de altfel, și Dosarul afișelor electorale".

"Ce încurcă atunci adoptarea unei asemenea legi, după 11 ani de la ultima reglementare pe acest subiect? Se spune că ar fi vorba despre EVENTUALE efecte ale legii grațierii în legătură cu dosarele mele. Nu rediscut natura lor dar faptul că, zilele trecute, Traian Băsescu, Monica Macovei și diverși reprezentanți ai PDL s-au referit la Dosarul Zambaccian — pornit în 2004, printr-o sesizare din partea Alianței DA, sesizare către parchet semnată de Traian Băsescu — dovedește, încă o dată, componenta politică a acestui dosar, dosar din care s-a disjuns, de altfel, și Dosarul afișelor electorale. De altfel, ultimul termen este fixat în 19 decembrie", afirmă fostul premier.

Năstase neagă zvonurile lansate în spațiul public privind implicarea sa în inițiativa legislativă și subliniază că nu este interesat de o grațiere care ar viza, printr-o lege promulgată de Traian Băsescu, doar eventuale pedepse.

"Eu m-am bătut, timp de 9 ani, și voi continua să mă bat, împotriva acestor hărțuiri politice și judiciare, pentru a arăta că sunt nevinovat", punctează Adrian Năstase.

În context el propune "ca soluție, corectarea legii grațierii printr-un articol care să precizeze Dispozițiile acestei legi nu îi sunt aplicabile lui Adrian Năstase".

"În acest fel, nu ar fi afectați de neadoptarea unei astfel de legi cei care s-ar putea califica (poate că ar trebui revăzute pragurile de pedeapsă vizate, care par destul de ridicate). S-ar putea ca unii juriști să spună că un astfel de amendament nu ar putea fi acceptat. Le voi răspunde că, din moment ce autoritățile statului român au acceptat în lista de condiții impusă de Comisia Europeană, anul trecut în vară, includerea unui punct distinct ce impunea restrângerea dreptului suveran al președintelui României de a-și exercita competența de a grația UN ANUMIT cetățean al republicii (Adrian Năstase), ce ar putea împiedica legislativul țării să procedeze în același fel, exercitându-și prerogativele în acest sens?", concluzionează întrebându-se retoric fostul premier, Adrian Năstase.

Citește și