De asemenea, la reuniune s-a convenit „menținerea unei prezențe continue” a NATO în flancul estic al Alianței pe tot parcursul anului viitor. „Este cea mai substanțială sporire a apărării noastre de la sfârșitul Războiului Rece”, a afirmat într-o conferință de presă secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, adăugând că noua forță de reacție rapidă va avea misiunea să răspundă „oricărei amenințări, indiferent de unde va proveni”.

La summitul Alianței, desfășurat în luna septembrie în Țara Galilor, liderii celor 28 de state membre au aprobat un Plan de Reacție Rapidă (Readiness Action Plan — RAP) ce cuprinde măsuri de sporire a capacității de mobilizare a resurselor militare în eventualitatea unei situații de criză, decizie luată în contextul implicațiilor strategice ale acțiunilor Rusiei în Ucraina și al amenințărilor provenite din Orientul Mijlociu.

Elementul central al planului este crearea până în anul 2016 a unei forțe comune de reacție rapidă ce va fi compusă din 4.000-5.000 de soldați și care va avea la dispoziție echipamente și arme pre-poziționate în statele din flancul estic al Alianței. Ca măsură tranzitorie, șefii diplomațiilor din statele NATO au convenit ca încă de la începutul anului viitor să fie operațională o forță interimară, denumită Punte de Legătură, aceasta urmând să fie formată pentru început din efective ale forțelor terestre și navale puse la dispoziție de Germania, Olanda și Norvegia. Detaliile definitive privind forța permanentă de reacție rapidă urmează să fie stabilite de miniștrii apărării la reuniunea din luna februarie.

Stoltenberg a subliniat că aplicarea planului de acțiune convenit la summitul din septembrie a început deja prin „sporirea prezenței aliate aeriene, terestre și navale” în flancul estic al NATO pentru a „răspunde acțiunilor agresive ale Rusiei, mai ales în Ucraina”, el amintind și de incursiunile frecvente ale avioanelor militare rusești în spațiul aerian european.

Secretarul general al NATO a ținut să reafirme și faptul că Articolul 5 din Tratatul Atlanticului de Nord — ce prevede apărarea colectivă în cazul agresiunii împotriva unuia dintre membri — nu se aplică în cazul statelor ce nu sunt membre ale Alianței, dar aceasta s-a angajat față de astfel de state pentru a le ajuta să-și consolideze capacitățile defensive.

La rândul său, secretarul american de stat John Kerry a amintit cu această ocazie aliaților din NATO că trebuie să investească mai mult în sectorul militar, întrucât „apărarea în secolul XXI nu este ieftină”.

Citește și

loading...