După al Doilea Război Mondial, comunismul s-a instaurat, în ţările din estul continentului, cu ajutorul tancurilor sovietice. Ca să ajungă la putere, partidele comuniste au falsificat, în mod grosolan, alegerile legislative. Ulterior, prima decizie a fost să scoată în afara legii toate celelalte formaţiuni politice.

Revoluţia din decembrie 1989 a descătuşat numeroase energii în sânul poporului. După executarea cuplului ceauşist, s-a declanşat goana după puterea politică, pe scenă apărând numeroase partide. Marele câştigător al acestei curse a fost Frontul Salvării Naţionale, despre care există suspiciunea că a confiscat revoluţia din decembrie şi a procedat la o lovitură de stat, pe fondul revoltei populare. FSN a devenit ulterior FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naţionale), apoi PDSR (Partidul Democrat Social Român), iar în prezent PSD (Partidul Social Democrat). De menţionat că din acelaşi trunchi s-a desprins PD ( Partidul Democrat), devenit PDL (Partidul Democrat Liberal), care a fuzionat, prin contopire, cu PNL (anul acesta). Dacă raportăm alegerile din 1990 la cele din 2016, putem spune că scena politică românească a cunoscut transformări profunde, coagulându-se.

Alegeri legislative 1990

Data alegerilor: 20 mai 1990;

Prezenţa la vot: 86,19%;

Rezultate:

FSN (Frontul Salvării Naţionale) 66%

UDMR (Uniunea Democrată a Maghiarilor din România) 7,2%

PNL (Partidul Naţional Liberal) 6,5%

MER (Mişcarea Ecologistă din România)2,5%

PNŢCD (Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat)2,4%

AUR (Alianţa pentru Unitatea Românilor)2,1%

PDAR (Partidul Democrat Agrar din România)1,6%

PER (Partidul Ecologist Român) 1,4%

PSD (Partidul Socialist Democratic)1%

PSDR (Partidul Social Democrat Român)0,5%

GDC (Grupul Democrat de Centru)0,4%

PDM (Partidul Democrat al Muncii)0,3%

PLS (Partidul Liber Schimbist)0,3%

PRN (Partidul Reconstrucţiei Naţionale din România)0,3%

PTDLR (Partidul Tineretului Liber Democrat din România)0,3%

FDGR (Forumul Democrat German)0,2%

ULB (Uniunea Liberală Brătianu)0,2%

Explicaţia numărului mare de formaţiuni politice prezente în primul parlament de după revoluţie e dată de faptul că în 1990 nu exista noţiunea de „prag electoral”.

Alegeri legislative 1992

Data alegerilor: 27 septembrie 1992

Prezenţa la vot: 76,29%

Rezultate:

FDSN (Frontul Democrat al Salvării Naţionale)35%

CDR (Convenţia Democrată din România)21%

FSN (Frontul Salvării Naţionale)10%

PUNR (Partidul Unităţii Naţionale)7%

UDMR7%

PRM3,5%

PSM3%

A fost anul în care FSN s-a spart şi a apărut FDSN, înfiinţat de un grup de politicieni (plecaţi din FSN), nemulţumiţi de alegerea lui Petre Roman ca preşedinte al acelei formaţiuni politice. În 1993, FDSN va deveni PDSR (ulterior PSD). Tot la alegerile din 1992, remarcăm pătrunderea în Parlament a comuniştilor conduşi de Ilie Verdeţ (fost prim-ministru în perioada ceauşistă), sub denumirea de Partidul Socialist al Muncii (PSM). A mai fost în perioada de glorie a partidelor extremiste (PUNR, PRM, UDMR), ca urmare a evenimentelor dramatice din 21 martie 1990, de la Târgu Mureş.

Alegeri legislative 1996

Data alegerilor: 3 noiembrie 1996

Prezenţa la vot: 76,01%

Rezultate:

CDR30%

PDSR22%

USD12%

UDMR6,7%

PRM4,4%

PUNR4,3%

Convenţia Democratică din România (CDR) s-a constituit în 1991, la iniţiativa lui Corneliu Coposu, ca opoziţie faţă de FSN. A fost alcătuită din PNŢCD, PNL, PSDR, PER şi PAC. Deşi guvernarea a fost un dezastru (după acest episod, PNŢCD aproape că a dispărut de pe scena politică românească), victoria partidelor de dreapta a însemnat mult în economia social-politică a României, pe plan extern.

Alegeri legislative 2000

Data alegerilor: 26 noiembrie 2000

Prezenţa la vot: 65,31%

Rezultate:

PDSR36%

PRM19%

PD7%

PNL7%

UDMR6,8%

Pentru prima dată de la Revoluţie, lista partidelor parlamentare este una scurtă, cu doar cinci formaţiuni politice. A fost anul Partidului România Mare, condus de Corneliu Vadim Tudor, partid care a obţinut un incredibil scor de 19%, ceea ce s-a tradus în 84 de locuri la Camera Deputaţilor şi 37 la Senat. De altfel, Vadim Tudor avea să ajungă în turul II al alegerilor prezidenţiale, fapt care i-a permis lui Ion Iliescu să obţină un al treilea mandat.

Alegeri legislative 2004

Data alegerilor: 28 noiembrie 2004

Prezenţa la vot: 58,5%

Rezultate:

PSD+PUR36%

PNL+PD31%

PRM13%

UDMR6,2%

PNG2,2%

PNŢCD1,8%

Deşi au câştigat alegerile, social-democraţii nu se vor afla la guvernare, decât indirect, prin sprijinul ce i-l vor acorda lui Călin Popescu Tăriceanu, după retragerea PD-ului din alianţă.

Alegeri legislative 2008

Data alegerilor: 30 noiembrie 2008

Prezenţă la vot: 39,26%

Rezultate:

PSD-PC33%

PDL32%

PNL18%

UDMR6,8%

Preşedintele Băsescu îi va oferi, din nou, guvernarea Partidului Democrat, în dauna PSD-ului. A fost anul în care s-a aplicat sistemul de vot cu distrubuţie proporţională, ceea ce o condus la manevre (reclamate de politicieni).

Alegeri legislative 2012

Data alegerilor: 9 decembrie 2012

Prezenţa la vot: 41,76%

Rezultate:

USL59%

ARD16%

PPDD14%

UDMR5,1%

Uniunea Social Liberală (USL), numită şi „monstruoasa coaliţie”, a fost alcătuită din PNL, PSD, PC şi UNPR. Iar Alianţa România Dreaptă (ARD) a reunit PDL, Forţa Civică şi PNŢCD. Surpriza alegerilor a fost partidul omului de televiziune Dan Diaconescu. Pe parcursul mandatului, partidul se va dizolva, parlamentarii vor migra în mare parte spre PSD, iar Diaconescu va ajunge după gratii. USL s-a destrămat, iar cei doi copreşedinţi (Antonescu şi Ponta) au dispărut de pe scena politică. Mandatul a fost marcat de demisia guvernului Ponta IV, sub presiunea străzii, şi desemnarea lui Dacian Cioloş ca premier, care va alcătui un guvern de tehnocraţi.

Autor: Dorin Ștef (InfoMM)

Citește și

loading...